Un nou capitol
Am ajuns in sfarsit la o varsta in care pot spune ce e bine ce e rau,pot lua decizii de unu singur,insa trecutu hmm ii place sa ma bantuie,ii place sa imi ia orice liniste sufleteasca pe care am gasit-o.Stau singur si meditez cateodata ca fiecare tanar la un viitor mai placut,un viitor in care sa simt ca traiesc,un viitor in care sa pot spune cu mana pe inima ca DA am scapat de griji.Doar cu atat am mai ramas cu visul unei impliniri,pana acum tot ce am avut,mi-a fost luat de langa mine.O copilarie in care traiam cu frica de parinti,in care nu puteam sa inchid un ochi fara ca ochi-mi sa nu imi rosii.Un prieten in care am crezut ca imi este prieten pana a aflat de situatia in care ma aflam si incet incet se in departa de mine,Si multe alte trairi pe care nu as mai dori sa le retraiesc prin transpunerea acestora pe foaie.
In schimb ce mi-a dat?Datorii la 3 banci diferite care ajung la cateva zeci de mii de euro.
M-am maturizat mai repede si am gasit in sfarsit linistea sufleteasca departe de tot ce mi-a fost acru la suflet.
Insa macar acum ma pot bucura de o raza de soare ce se transpune prin geam de dimineata si imi inconjoara camera.De o cafea facuta in pragul diminetii.De catelu mic ce zburda pe strada de fericire desi poate nu a mai mancat de zile.De o gluma facuta alaturi de colegi fie de munca sau facultate fara sa ma mai duca gandul la casa.
De liniste si pace.
Un mic sfat...Incercati sa apreciati ce aveti asa cum aveti iar daca nu intotdeauna se poate face o schimbare insa depinde cat de mult vrei sa faci aceea schimbare.
3 Comentarii
Comentarii Recomandate