Asta o scriu in primul rand pentru mine. 😆 E un exercitiu de descarcare a sufletului. Si, da, o lectie, pt fiecare cititor si e diferita pt fiecare.
Sufletul trebuie descarcat din cand in cand. Indiferent cat de grele sunt pentru tine poverile, daca sunt dulci sau amare trebuie sa le recunosti, apoi sa le spui. Le spui celor dragi sau unor oameni care le pot intelege, unele ti le spui doar tie si eu am unele pe care i le-am spus unui brad 😂, pt ca nu aveam cui altcuiva care sa le inteleaga. Apoi mergi inainte mult mai usor si ai loc in suflet
Cel mai de pret lucru pe care il poti oferi unui om drag, copilului tau, sau oricui are nevoie este cunoasterea, invatatatura. Orice lucru material pe care il oferi se va risipi, se va uza, va fi distrus intr-un final.
Daca vrei sa lasi cuiva daruri de pret, indiferent daca e copilul tau sau altcineva drag, invata-l sa iubeasca, sa inteleaga lumea, sa gandeasca, deschide-i ochii. Astfel de daruri in loc sa dispara, infloresc, cresc si unele vor fi date mai departe. Am invatat pe pielea mea ca nu-l ajuti pe flamand dandu-i de mancare, doar va mai supravietui o zi, dar daca il inveti sa-si gaseasca sau castige singur mancare l-ai salvat.
Am momente cand ma simt batran, desi cred ca nu-s... Sunt o carte de istorie, dar istoria se scrie atat de repede acum... M-am nascut intr-o alta lume, in alt mileniu. Am copilarit intr-o lume gri pe dinafara in care banii nu contau, majoritatea aveau bani si nu aveau ce cumpara cu ei. Era o lume cenusie la exterior dar plina de culori pe dinauntru. Dragostea si prietenia erau valorile care contau. Si erau puternice... 
Am ajuns sa traiesc intr-o lume foarte colorata, o lume a banilor si superficialitatii. E urat ca dracu! Acum totul in jur e colorat, banii cumpara orice, dar pe dinauntru e cenusie rau lumea asta... Egoismul, dorinta, de a avea, de a fi puternic au inlocuit frumusetile, prietenia e de cele mai multe ori pe interes, la fel si dragostea si eu vad cenusiul din spatele culorilor si simt asta si toate ma dor...
Nu e vina voastra ca v-ati schimbat. Ati fost schimbati, invatati sa fiti egoisti, rai... si lectiile au fost dure.
Tov Ceau... a fost un mare prost. Ne spunea, dar nu a stiut sa ne invete. El ne spunea ca ne apara de "imperialismul capitalist" dar nu a stiut sa ne invete ce stia. Nu ne-a lasat sa vedem, doar ne-a spus, si toti radeam... Astazi traim vremurile prezise de el... 😜
Dar nu vreau sa va fiu prof de istorie, am luat-o razna... Revin. Va dati seama ca asta a fost doar introducere? 🤣 Asa fac marii profesori. De unde stiu? Am avut cativa.
Vreau de fapt sa va povestesc Eroarea de Nebunie... 😂
Nebunia e un proces natural. Se intampla sau nu. Si ultima nu s-a intamplat...
Nu-mi mai place de mult sa merg la escorte... Mi se pare totul atat de fortat, atat de cenusiu, incat mai bine nu. Dai banu, fata se straduie sa-ti faca pe plac sau sa te scoata afara cat mai repede... Dar sunt barbat si mai am nevoie... Sunt sensibil si vreau sa simta si ea ceva ca sa pot avea satisfactia ca "am avut-o". Si daca tot e sa fie ma duc cu tot cu suflet pe la escorte. 😍 Va invidiez grav pe astia care mergeti doar cu coaiele pline si iesiti fericiti cu ele goale. Mie asa nu mi-a placut niciodata, desi au fost destule si din astea. Astea nici nu le prea tin minte, desi unele au fost frumuseti.
Si asa se face ca ajung intr-o seara la Alina, frumusica, corp superb, are niste emotii, am si eu, iese bine, mi se pune pata, simt potential de "nebunie". 🥰 Scriu pe forum, ma bat cu unii care n-au stiut sa-i vada culorile... In fine.
Zic sa vina la Oradea... si zice ca da... Noa e clar. O lansez ca "Nebunia lu' Impaler" si... 
Sambata seara, prima seara in Oradea. Trebe sa ma duc. Ii zic ca merg. O dezamgesc grav pe o fetita care mi-e draga, nu are legatura cu ce-i pe aici. E din familie, are 12 ani, si i-am promis ca merg sa inotam si sa ne jucam in piscina. Si stau dupa Alina, si stau... are programari. Apoi e obosita... Fuuuuck - uitat afara. Si eu credeam ca pt mine a venit. Wtf? 😂
N-am vrut sa mai merg la ea si totusi... ceva ma trage. Si merg, o data, de doua, de trei, ne imprietenim, mi se baga in suflet. Ii fac loc in viata mea, nu prea mai am secrete. E fain, dar nu-i nebunie. Ce se inatmpla? Dupa 3-4 intalniri "oficiale", mitzuieli adica 😜, imi dau seama... Oralul, de vis, botu in Mitza... nebunie... Apoi? Ceva nu-i cum ar trebui sa fie... Stiu! Afrodisiacele! Cand le scoate... mor. Prezervativ, lubrifiant. E bai... Nu-i nebunie... Nebuniile se uda rau cand pun mana pe ele, cand le iau in brate. Prezervative? Am mai folosit cu una, ocazional, ca nu ne aduceam aminte de fiecare data. 😂
Si uite asa m-am trezit intr-o situatie noua si ciudata... Mi-e draga rau, 😘 nebunie nu-i, nici nu stiu daca va deveni, in suflet mi-am bagat-o, cred ca am si eu un loc mic, mic in al ei, ce drac e asta? 🤪 Si atunci mi-a picat fisa SMME (sora mai mica enervanta).🤣 Mi-e draga, trebuie sa o mai invat, multe, vreau sa-i fiu alaturi. Daca era nebunie, n-as fi putut scapa de ea. La nebunii, dupa 2-3 sapt incepeam sa le zic eu: Mai du-te pana in Cluj, hai ca te mut eu o sapt in Cluj, sa vezi ce frumos e, ce multi bani au aia, ce oameni faini... 😆 Orice barbat trebuie sa mai si respire.
Pe SMME o prind greu. Ea nefiind nebunie nu vine sa stea pe capu meu. Sta pe capu altora. 😂 Si eu mai am multa treaba cu ea, si de la distanta mi-e greu. Si mai are faze tampite cand n-ar chef, sau n-are chef de mine. Si eu incerc sa o invat ca sa ignori pe cineva care tine la tine e nasol... Dar restul sunt lectii private.
Ba, cu nebuniile nu-i usor, dar cu SMME e si mai greu...