Un OM, o lectie de viata...
Deunazi, ne-am intilnit, in sfirsit...
Ne cunosteam doar virtual, de pe forum, forum datorita caruia am avut sansa sa intilnesc personal citiva oameni de exceptie.
Avusesem si citeva discutii telefonice (destul de multe si frecvente) in care am "birfit", ne-am povestit reciproc problemele, sperantele, dezamagirile...
Intr-un moment in care am simtit ca trebuie sa "vars" tot (sau aproape tot) din mine, acest OM a fost singurul care m-a inteles 100% si mi-a oferit sfaturi, incurajari...
Soarta si Divinitatea nu au fost foarte generosi cu el, si de aceea il inteleg cind mai injura, din cind in cind de Dumnezeu in barba...Probabil si eu as fi facut la fel...
Ce m-a uimit cel mai mult la acest OM este PUTEREA de care da dovada.
Puterea de a se lupta cu viata!
Daca pina mai ieri ma consideram personal la un nivel "medium" din acest punct de vedere, de ieri ma consider un om slab...
Citindu-i blogul personal, am fost impresionat de cita iubire poate oferi sufletul incarcat al acestui OM, iubire pentru care nu cere nimic in schimb, ci doar spera ca va veni o zi...
Daca pina ieri credeam ca pot sa ofer iubire, acum imi dau seama ca iubirea mea este intru-citva egoista...
Nu in ultimul rind am fost surprins de generozitatea de care da dovada acest OM.
A parcurs ceva kilometri (nu putini) pentru a ne putea privi in ochi unul pe celalalt, cind de fapt eu ar fi trebuit sa-mi asum acest gest...
Daca pina acum credeam ca sint un om cu mila, capabil sa-mi ajut aproapele, de ieri am inceput sa invat adevarata generozitate...
Probabil ca daca am avea mai multi dintre noi caracterul si calitatile acestui OM, treburile ar merge altfel in tara asta...
Pentru toate cele de mai sus, OMULE, nu pot sa-ti spun decit atit: RESPECT !
3 Comentarii
Comentarii Recomandate