În limba română se scrie obligatoriu legat! În limba franceză este altă mâncare de pește. Sunt două variante acceptate: apropo și apropos, deși, cea de-a doua este o dobitocie. Se discută în plenul academiei române în vederea acceptării formei "ceaveț" / "ceavăț", precum și "trăiți-ar". APROPÓ, (1) adv., (2) apropouri, s. n. 1. Adv. Fiindcă a venit vorba (de asta); bine că mi-am adus aminte. 2. S. n. Aluzie (adesea răutăcioasă) la adresa cuiva; propunere făcută cuiva pe ocolite. [Var.: apropóu s. n.] – Din fr. à-propos. sursa: DEX '09