salutare. am prieteni destui dar rar mi s-a intamplat sa fiu ajutat fara sa mi se ceara ceva in schimb. rar am intalnit oameni care sa iti fie prieteni de fatada, care sa te ajute in momentele cele mai grele, sa isi puna obrazul in joc sau job-ul in risc pentru o persoana pe care abia o cunoaste. am avut ocazia sa intalnesc un astfel de om, care fara sa ii cer ajutorul sau sa fii cerut ceva in schimbul ajutorului. am prieteni care m-au ajutat cu bani, sfaturi, job-uri dar niciodata o persoana n-a strabatut atatia km pentru a ma scoate din rahatul in care intrasem. pe acela il pot considera prieten cu adevarat cu toate ca e posibil sa il fii bagat in probleme, sa ii fii distrus imaginea, EL, nu mi-a batut obrazul pt asta. n-am mancat doua luni de zile nimic, m-am facut de rahat la propriu in fata unora dar intotdeauna gandul imi zbura ca EL sa fie bine. experienta prin care am trecut m-a intarit, mi-a dat curaj, putere, ambitie sa merg mai departe si sa tin capul sus. probabil ca pt unii suna prostesc dar in opinia mea niciunul din prietenii mei nu s-ar fii sacrificat cum au fa facut-o ei. loialitatea, caracterul, educatia, mentalitatea, spiritul in care esti crescut si valorile pe care ti le dobandesti ma fac sa cred ca ei ar putea fii adevaratii prieteni. cei care nu vor nimic in schimb. nu stiu voi ce parere aveti despre prietenie sau cum o vedeti dar pt mine experienta prin care am trecut m-a facut sa fiu alt om. ps: barbatii sensibili sunt cei mai puternici 😉