Totul se intampla prin iarna anului 2018, cand am cunoscut o tipa foarte misto. Nu era model la Secretele Victoriei, dar nici nu avea vreun handicap locomotor.
Tipa de care va povestesc era simpla, dupa cum am scris mai sus nu era vreun manechin dar avea acel ceva. Din prima secunda cand am cunoscut-o mi-am dat seama ca femeia e ceea ce trebuie. Nu era de o frumusete rar intalnita, era simpla, ochi verzi, parul brunet, ondulat, un vocabular bogat dar si o gura spurcata in acelasi timp. Nu aceste elemente m-au facut sa ma simt atras de ea ci atitudinea pe care o prezenta.
Asta mi-a placut. Stiam cumva ca o astfel de femeie nu pica intr-un asemenea loc din intamplare dar am zis sa imi incerc norocul pt ca n-am nimic de pierdut. Nu voiam doar sa trag la poarta dar femeia era din alta liga. Juca in Champions League iar eu in liga judeteana. Simteam ca nu aveam sanse dar am incercat. Din nefericire n-am avut niciun sut pe poarta, ce vorbesc, nici nu am ajuns in fata careului de 16 metri. Am fost suclasat precum tiki taka Barcelona de catre bavarezi..
Acum, stau si ma gandesc.. Daca stateam in cantonament mai mult timp si ma antrenam poate reuseam macar un egal.
Asta e. Pe data viitoare..