Parcă erau mai faine certurile pe vremurile când umblau Lorena, Rozkendra, Inesuka și Vistantric pe aici.
În altă ordine de idei, nu ar strica un regulament mai strict și penalizări mai mari pentru off-topic. Nu se mai discută pe topicul ăsta despre „Clientul perfect” de la prima pagină chiar. Mai citesc topice pe aici ce au subiecte interesante, cu toate că asta cu „clientul perfect”, la fel și cu „escorta perfectă”, sunt niște porcării fără sens. La fel și curțile, care ar fi trebuit demult închise.
M-ați crede dacă v-aș scrie o recenzie cum de m-a primit o escortă înaltă cu trup de fotomodel la care mulți doar în filmele porno l-ați vedea? M-am dus la ea când aveam umărul fracturat, când arătam ca dracu, eram și transpirat și mai gras. 600 lei era pe oră.
Ea, cu baldachin și cu un iepure în dormitor ca animăluț de companie, cu un trup de model playboy, nu era perfectă. Dar era tot ceea ce trebuia. Mi-a zis că nu e nevoie să mă duc la duș când m-a văzut că mă chinuiam să-mi dau jos orteza și mă apucau durerile.
Am trecut direct la acțiune. Mi-a făcut un oral protejat excelent și sex normal cu lady on top. Ea îmbrăcată în blugi și denim și cu bluză albă decoltată în V, cu silicoanele ieșite pe afară și părul șaten închis lung.....eu în tricou, cu pantaloni scurți (era vară, caniculă) și cu ...orteză. :))) Dar nu conta asta. Ea arăta ca un model de top Playboy, eu arătam ca un penibil.
Dar a fost o dragoste epică, în pat cu baldachin. Mi-am dat drumul în prezervativ, în gura ei. Și apoi s-a suit spre mine să facem și puțin normal, frecându-se cu blugii de penisul meu, cu silicoanele pe afară și cu geacă denim........nu știu dacă puteți să vă imaginați ce am văzut, dar ...era PORNO femeia în ipostaza aia.
Nu era perfectă, dar era frumoasă, era drăguță, era ospitalieră, se purta frumos cu mine? Era.
Arătam eu perfect? Nu, dar o respectam și mă purtam frumos cu ea, și îi mângâiam și îi lingeam sfârcurile excitate și o îmbrățișam? Da.
Atunci, ce importanță mai are perfecțiunea?
Când am terminat ora, bătuse la ușă curierul. Ea, îmbrăcată doar în bluza albă și blugi, cu sfârcurile întărite...i se vedeau prin bluză sfârcurile....s-a dus repede să deschidă ușa. Curierul i-a adus toate sticlele cu apă. Am ieșit odată cu el să iau liftul, iar ea s-a uitat spre mine, zâmbind și râzând jovial.
Cred că numai în anii 1992-1998 mai puteai avea parte de o astfel de experiență.
Chiar nu voiam perfecțiune. Era tot ceea ce trebuia.
Nu perfecțiunea contează, ci CHIMIA! Nu știu cum de s-a întâmplat să am o chimie atât de bună.
Dar mi-aș dorii să o reîntâlnesc.
Sau să găsesc alta ca ea. :((( Cred că au trecut doi ani.