montblanc

Pentru iubitorii de limbă, recomand diacritica.wordpress ( o autoritate în materie de gramatică ) Oricum, mai grave mi se par greșelile de logică și sintaxă ( dovada minților pulverizate )

Mie mi s-a întâmplat taman reversul ( mă rog, un soi de revers ) semn că treaba cu cadourile e comutativă. Pe românește, fosta iubită, m-a taxat după ce a acceptat să ne vedem în termeni stricți de business: ea escortă, eu client. E drept, am stat ceva extra ( unde mai pui cafeaua de după) Mi-a plăcut atât de mult statutul de client cu o fostă ( de pildă, bucuria fără seamăn de a scăpa de preludiu și postludiu ) încât am mai vrut s-o mai vizitez. Din păcate sau din fericire ( niciodată nu știi cum e mai bine ) m-a refuzat elegant spunându-i că s-a simțit prost după ce am plecat și că îi e peste poate să mă mai primească... Și cu asta am mai bifat o premieră: să fiu refuzat - din motive sentimentale - de o escortă ! - : )))

...totuși cerința ( e drept, facultativă, fie ea și cu atributul unei cireșe de pe tort ) din preambul, cu doi bărbați bisexuali (într-un gangbang ?) probează un soi de naivitate a organizatoarei...

O remarcă a la TNR. Asta a fost o glumă... hardcore ! În curând - pentru ca doza de adrenalină să fie și mai mare - e de așteptat ca glumele de 1 aprilie, să fie făcute, inclusiv pe 2 -: )

Lamentabilă prestație ! Nu e vorba numai de jucători ( foarte slab pregătiți, tehnic, fizic, am avut sentimentul că s-a încropit o echipă nu cu jucători profesioniști, ci cu unii luați din stație de la Apaca) dar mă intrigă și altă chestie: de ce trebuie să rodăm la nesfârșit doi-trei antrenori ( Piți-Hagi-Lucescu junior, și iar Piți, și iar Piți ) Un antrenor trebuie să fie înainte de toate un bun manager, o minte limpede...cineva capabil să gândească matematic, riguros ( Piți, din păcate, nu gândește mai mult de un 6-6)

Topicul ăsta made my day ! Iar Gina, ce revelație ! O femeie ajunsă la vârsta...abandonului trăirist ! Un soi de Lester ( din American Beauty ) în variantă feminin-mioritică ! AWESOME...

Ofer spre închiriere în regim hotelier ( începînd cu 1 Martie) două camere spațioase ( mobilate corespunzător ) într-o vilă situată în South East ( Milton - Buckinghamshire) Două grupuri sanitare ( parter + etaj ) bucătărie spațioasă, mobilată complet, Wi/fi, SKY-TV, living, conservatory, grădină. Casa este poziționată discret într-o zonă liniștită (detached ), ideală pentru lucru, loc de parcare outdoor + garaj propriu, bus-station 2 minute, Tesco 10 minute, 40 de minute din Central Rail Station până în Euston-Londra .Prețul este de 50 lire / zi. (Exclus prezențele mai exotice, if you know what i mean ) detalii> to_let33@yahoo.com

În ceea ce mă privește, motivul ( într-o primă fază ) a fost unul cât se poate de pragmatic. Să postez o oferă de închiriere . A rămas la fel de pragmatic și în a doua fază, - așa că, în - curând - pe- ecrane ( în lipsă de lămuriri explicite ) o să-mi risc banarea urcându-l în topicul cazare, recomandat ( cu moderație ) de Pisicuț . În fine, poate ar merita dezbătută și problema asta colaterală ( cum ar spune Cațavencii ) : Avem ( ca români ) prin europa and world wide niște imobiliare, escortele vor și ele cazare, cum procedăm ? - : ) Mie ecuația mi se pare simplă și eficentă : ar câștiga și site-ul ( anunț plătit) ar câștiga și escortele ( on tour ) aflate în căutare de locații, și evident, cei care le oferă. Păi dacă e industrie, industrie să fie... Dincolo de asta, am descoperit o lume (forumistică) neașteptat de articulată ( fraze cu gramatică, idei și nu doar gânduri) semn că mulți oameni de pe aici, nu numai că fut, dar mai și gândesc...

daddy, am un argument imbatabil: Sunt prea nervoși ! - : )

Îi urmărește cineva ? Afinități, antipatii ? Între un șpagat și o flegmă francofonă, ce alegeți ? Din păcate, cred că niciunul nu frecventează escortele...- : )

euflo, dragule, tu ești un băiat foarte perspicace...( ar trebui să intri în PSD) pt. ( căprioara ) anda : to_let33. yahoo.com - : ) cheers !

Găsesc fascinantă, uneori, discrepanța asta declarativă, la foarte multe femei, dintre ideea unui bărbat care să le implinească ( genul bonom, ascultător, serviabil, generos, candid, iubitor ) și bărbații ceva mai melteni ( nu vorbesc de extreme) în orice caz, genul ăla de mascul cu o anumită autoritate, care le mai dă, din când în când, peste bot ( adesea, chiar la propriu ) Totdeauna vor trâmbița calitățile manifeste ale celui dintâi, faptul că - ideal vorbind - el li se potrivește, însă întotdeauna se vor îndrăgosti de cel din urmă. Un paradox care probează ceva din (auto) contradicția femeilor...

Vorba lui Murphy, orice ce începe bine, se termină lamentabil ! Adică, tocmai mă pregăteam să-mi exprim stupoarea de a fi găsit pe un site hedonist, un subiect atât de greu ( de genul: dezideratele vieții) când colo ( după două-trei postări inteligente) se ajunge la invariabilul miticism " ba' p-a mătii " Până una alta, vă propun un articol semnat de Pleșu și intitulat ; Ce nu aduc banii. Se spune, cu un licăr romantic în ochi, că „banii n-aduc fericirea“. Nu prea sînt de acord. Dacă banii aduc ceva, apoi tocmai asta aduc: un fel de fericire. Fie una directă, materială, care nu e chiar de lepădat, fie una mai subtilă, în funcţie de calitatea posesorului (fericirea de a dărui, de a aduce bucurii altora, de a face opere de binefacere, de a crea instituţii, pe scurt de a-i face fericiţi pe alţii). Că banii nu îţi umblă, neapărat, la sufleţel, că faptul de a avea bani nu garantează nici liniştea lăuntrică, nici căsnicia ideală, nici buna dispoziţie, nici sănătatea, nici înţelegerea superioară a lucrurilor, e adevărat. Dar există vreo sursă lumească a unor astfel de „bunuri“? E sărăcia mai productivă? E obligatoriu ca omul cu bani să fie o otreapă sau un melancolic nevindecabil? Tot ce se poate spune e că „fericirea“ nu depinde de bani. Că drumul spre ea are alte repere, alte determinări, ba chiar că obsesia de a o căuta, cu buzunarul plin sau gol, e un mod aproape sigur de a nu o găsi. Sînt alte lucruri pe care averea într-adevăr nu le aduce, dar pe care cei cu bani cred că le au şi anume tocmai pentru că dispun de bani. Toţi, sau mai toţi, îşi închipuie că banii aduc înzestrări, drepturi, puteri şi virtuţi pe care sărăntocii nu le au. Acesta e, de multe ori, derapajul major al bogatului: o falsă conştiinţă de sine.Unii cred, de pildă, că banii sînt un atestat de personalitate. Pentru că se întîmplă să ai ceva, începi să crezi că eşti cineva. Capeţi un aer fudul, de vedetă răzgîiată, îţi afişezi portretul ca pe o efigie, priveşti în jur suficient şi dominator. Arăţi că eşti „mare“, super-influent, invulnerabil şi capricios. Nu ţi se poate refuza nimic, ştii, poţi şi faci. Ai mereu în preajmă o curte slugarnică. Plăteşti pe cine vrei, cu ce sumă vrei, cînd vrei, pentru orice ai chef. Întrucît eşti solvabil, te socoteşti o autoritate. Dar banii, chiar dacă pot aduce o formă de putere, nu presupun, în mod necesar, o formă de autoritate. În mod frecvent, bogătaşii de azi au o anumită putere, dar le lipseşte, de regulă, iradierea autorităţii morale, intelectuale, profesionale, umane. Sînt o periferie care se ia drept centru. Banii nu produc automat bun simţ, bună cuviinţă, bun-gust. Imbogăţitul contemporan se poartă, adesea, ca un mitocan, vorbeşte golăneşte şi se îmbracă, mai întotdeauna, ca o ţoapă. E obraznic, agresiv, prepotent. Cînd e amabil, sau „modest“ o face demonstrativ, „patronizing“, de foarte sus. Îţi arată, la o adică, faţa lui „umană“, subteranele lui de „băiat de comitet“. Uneori are veleităţi culturale: îţi trînteşte cîte un citat fin, invocă, vag plictisit, cîte o carte la modă. De fapt, are un dispreţ suveran pentru intelectuali: îi manevrează, îi momeşte, îi cumpără. Noii îmbogăţiţi cred, de asemenea, că banii sînt o justificare suficientă pentru orice tip de licenţă. Cred, aşadar, că îşi pot permite ceea ce alţii, mai peticiţi, nu îşi pot permite. Au, de partea lor, toate îndreptăţirile. Pot impune direcţii de opinie, pot dirija intriga politică, pot fraieri pe proşti, pot grădinări destine. Şi, din păcate, li se îngăduie s-o facă. Comportamentul lor capătă, cu timpul, o tentă demiurgică. Ambianţa imediată devine neîncăpătoare pentru eul lor dilatat pînă la nebuloasă. „Modelul“ lor existenţial este ceea ce li se pare a fi un soi de boierie nonşalantă. Aspiră la „sublimităţi“, cum rîvneşte arendaşul la statura stăpînului. Sînt – vor să fie – „domni“, adică ce n-au apucat niciodată să fie. Iar a fi domn înseamnă, din punctul lor de vedere, a lovi nerăbdător cu biciul în cizmă, a ciupi galant posteriorul slujnicuţelor, a te lăsa servit cu o ciocoiască nesimţire, a chema la ordin pe toată lumea şi a vorbi „radical“, plimbînd prin gură „gingăşii“ şugubeţe, menite să seducă asistenţa. În realitate, nu reuşesc aproape niciodată să-şi camufleze trivialitatea de fond, parvenitismul, instinctele primare. S-ar putea salva prin discreţie şi cumsecădenie. Dar asta li se pare o slăbiciune, un moft. Preferă încruntătura de vătaf sau băşcălia discreţionară. Banii aduc, cred, cum spuneam la început, fericirea. Un fel de fericire. Cea rîvnită de toată lumea. (De altfel, oamenii cu bani nu prea au timp şi înclinaţie să se simtă nefericiţi.) Trebuie spus mai degrabă că banii nu aduc decît „fericirea“. Tot restul, tot ce face valoarea şi sensul unei vieţi, vin pe alte căi, cu alte mijloace. Sau nu vin. Dar, în orice caz, nu li se poate plăti contravaloarea

Cu voia dvs. o să am și eu un reveiw mai general, strict pe UK Cred că de-a lungul a 3 ani am frecventat vreo 7-8 escorte, în diferite locuri din Anglia ( Birmingham, Londra, Cambridge și Oxford ) . De două ori am fost la englezoaice, care, după opinia și experiența mea, în comparație cu polonezele, cehoiacele, rusoaicele și, evident , româncele ) sunt cam varză. Prețuri mari, servicii cam de rahat, ochiu pe ceas, etc. Toate astea, desigur, nu la modul cinic, ci british-ipocrit, adică politețe de fațadă. Există - cel puțin așa am simțit - chiar un soi de rasism subtil, de îndată ce deschizi gura, chiar dacă vorbești engleza mai bine ca Iliescu. Evident, o fi ipocrizia o formă de a ascunde cinicul, dar asta nu m-a făcut mai fericit ! . Sigur, totul cu o doză de relativism, pentru că așa mi-a fost mie dat să nimeresc. Vorba lu Creangă : nu știu altele cum sunt...Experiențe ceva mai răsărite am avut cu polonezele, dar - mai ales - cu cehoaicele ( rules ) Am în plan vara asta ( când sper să mă și îndrăgostesc -ș ) o mulatră și - recunosc că sunt nesimțit - o asiatică. Câteva tipsuri pentru bărbații care sunt la fel de porci ca mine și care se nimeresc să-și dea prinosu bărbăției prin uk Există două site-uri mari cu o ofertă imensă : adultwork și punternet. Acolo ( indiferent în ce zonă din UK te-ai afla, mai puțin în Irlanda unde funcționează alt site) poți seta căutările în funcție de preferințe, distanță, preț etc. De recomandat să nu alegeți niciodată un profil ( o fată ) cu profil sărăcăcios ( de genul im Mimi want to fuck you ) sau fără feedback-uri. De evitat sunt și cele care își ascund feedbackurile, sau cele cu prețuri prea mici. În general, jumătatea de bâțîială, e 60 de lire și ora 100, însă cele cu vechime și prestanță ( în funcție de zonă) au 80 și 120. Cambridge-ul și Oxfordul sunt ceva mai scumpe și cu ofertă foarte mică ( puține MILFURI pe zonă, așa că dacă vă place găina bătrână, căutați alte orașe ) Activitatea e legală, atâta timp cât nu se desfășoară în locuri publice sau aproape de instituții ( școli, biserici etc ) În general, sunt câte două tipe în locație ( mai găsești și câte un cârd, deși , din punct de vedere al legislației engleze și de zonă, dacă sunt mai mult de 2 într-un loc se creează condițiile unui bordel, chestie care e ilegală)

Angel , Pisicuts, mulțam fain pt. replay-uri Anunțul meu e unul de ofertă ( adică, ofer spre închiriere) problema e că locația e în UK ( deci ar fi offtopic în secțiunea Cazare-România) și se adresează exclusiv escortelor care vin în tur prin UK Evident, fiind anunț, sunt dipus să plătesc etc. ( e posibil așa ceva ? ) numai să mă sfătuiți, înainte de toate, dacă se pot face astfel de anunțuri și în ce topic anume. Chiar am citit regulamentul and stuff, însă n-am putut să identific - stricto sensu - dacă există vreo secțiune, topic, de gen. Așa că m-am trecut la inclasabili, am riscat penibilul și v-am întrebat aici : ) thanks again

Dragi forumiști ( și mai veseli, și mai triști ) Am tot orbecăit pe forum în căutarea unui topic specific ( de genul anunțuri închirieri garsoniere, case, etc. pentru activitatea de gen ) fără " succesuri " , însă Așa că - rogu-vă mult - îndrumați-mă și pe mine, în ce secțiune, topic, se pot pune astfel de anunțuri. thanks

Stimate doamne si domni, bai curvelor si curvarilor, bine v-am gasit -; ) Ma numesc Stefan si m-am inscris pe site cu dorinta manifesta de a posta un anunt ( sper sa dau si peste topicul in cauza) .Pana una alta, am de spus doar atat : Forumul e foarte util, curvele tot niste...doamne , iar noi, clientii, pula si bani s-avem. Asa sa ne ajute zeul E(u)ROS ! - : ) ) )