Sari la conținut

Ce fetish ai ?


Postări Recomandate

  • Oras:Prahova
  • Oras:Prahova

Oare se găsește cineva sa accepte așa ceva 🤣🤣🤣🤣 ?! Mi-ai făcut seara .... Ai talent de narator și o imaginație bogată... Și vorbesc serios, ar trebui sa îți faci un blog in care sa scrii fantezii și povești. Sunt convins că ar avea succes, pentru că împaci pe toată lumea.

Link spre comentariu
Reputație: -1368
  • Oras:bucuresti
  • Oras:bucuresti

Oare se găsește cineva sa accepte așa ceva ?! Mi-ai făcut seara .... Ai talent de narator și o imaginație bogată... Și vorbesc serios, ar trebui sa îți faci un blog in care sa scrii fantezii și povești. Sunt convins că ar avea succes, pentru că împaci pe toată lumea.

 

       Daca nu ar fi cerere, nu ar fi oferta. Daca nu ar exista o profesie, nu ar exista nici denumire pentru ea. Acum ai iesit de sub fusta mamei, sa vezi lumea ? Crezi ca toti oamenii sunt  ca tine, se gandesc doar la ce te gandsti tu, simt ce simti tu, impartasesc aceleasi valori sau acelasi nevoi cu ale tale ? Nu esti identic nici macar cu parintii tai, ce sa mai vorbim de ceilalti ...Fa un pas in afara ta, in afara universului tau interior ... Incearca sa relationezi mai mult cu cei din jur, sa vezi cat de diferiti suntem, cata diversitate poate exista in unitate !

 

      Mersi, de aprecieri ! Deocamdata imi pot trai in mod real fanteziile, de ce sa renunt la experientele reale ca sa traiesc doar virtual ?

Link spre comentariu
Reputație: -1368
  • Oras:bucuresti
  • Oras:bucuresti

    Vreau sa te insemnez, ca sa se stie ca de azi esti sclavul meu. Vreau sa iti stampilez tot trupul cu numele meu si fata cu rujul meu, sclavule, sa te razi in cap si sa iti tatuezi pe scalp numele meu iar tu, in semn de recunostinta ca  o regina ca mine, te-a ales sa faci parte din haremul ei de sclavi, sa imi executi ordinele si sa muncesti pentru mine.

post-84499-0-25933600-1551716592_thumb.jpg

Link spre comentariu
Reputație: -1368
  • Oras:bucuresti
  • Oras:bucuresti

    Nu vom gasi un partener(a ) care sa ne ofere chiar tot ce ne dorim, dar vom gasi, intotdeauna solutii alternative ca sa simtim ca avem o existenta echilibrata, implinita, fericita.  Viata este ca un  puzzle. De multe ori este nevoie de mai mult de doua piese diferite ca sa faci un puzzle.  Cu cat ne dorim mai mult de la viata, cu atat puzzle-ul devine mai mare si piesele lui mai dificil de combinat, dar nu imposibil. Hai, sa vedem, daca eu sunt una dintre piesele lipsa din puzzle-ul existentei tale iar tu dintr-al meu !

 

                   0737662980

post-84499-0-48202000-1551718358_thumb.jpg

Link spre comentariu
Reputație: -1368
  • Oras:bucuresti
  • Oras:bucuresti

    Dominare financiara la telefon.

 

    Vrei sa ma ocup de tine in mod special, sclavule ? Vrei sa te domin zilnic, la distanta, prin telefon ? Atunci va trebui sa muncesti numai si numai pentru mine si sa imi oferi tribut.

 

           0737662980

post-84499-0-57699800-1551776302_thumb.jpg

Link spre comentariu
Reputație: -1368
  • Oras:bucuresti
  • Oras:bucuresti
Reputație: -1368
  • Oras:bucuresti
  • Oras:bucuresti

   Unul, vrand sa-mi linguseasca

orgoliul, ca sa paseasca

mai profund in spatiu meu

intim, spune : - Doamna, eu

sunt complet amorezat

de stilu-ti si imbatat

de-a ta dulce poezie.

 

Esti suprema mea faclie

aprinsa de-o vreme-n mine

non stop. Tot ce nu esti tu

ma irita. Vreau ca tu

cel mai mare-al meu atu

sa fii de azi inainte,

sa ma legi prin juraminte

 

de tine, pentru a-ti fi

sclav supus noapte si zi.

Iti ador orice cuvant,

tu esti raiul pe pamant.

Ma gandesc numai la tine.

Sun-asa frumos si bine

si m-apropie de tine

 

tot ce spui in al tau vers !

Vreau, din al tau univers

de idei, original,

sa faca parte si-un banal

sclav, ca mine si-as  mai vrea

sa ma lasi, a te-ajuta,

versurile-ati publica.

 

Compune-mi, te rog, de vrei,

si mie, vreo doua, trei,

versuri, asa, la minut,

daca nu iti cer prea mult !

Versurile-ti sunt sublime !

Cand le citesc, doar cu tine,

mintea-mi deruleaza filme.

 

 

  Va urma ...

Link spre comentariu
Reputație: -1368
  • Oras:bucuresti
  • Oras:bucuresti

  ... continuare

 

C-un milion doar hartia

pe care-ti scriu poezia

ti-o vand si cu fiecare

cuvintel  care rasare

din penita-mi lucitoare

umplu foaia de valoare

si-astfel pretul e mai mare.

 

Doar amprenta-mi digitala

ce-o poti citi de pe  coala

face unica hartia,

transformand papetaria

intr-o opera de arta,

originala-ncarcata

de sensuri si minunata.

 

Respiratia-mi si ea

va mangaia hartia

si nu cred ca are rost

sa mai spun ca intra-n cost,

plus ca eu transmit ceva

si din energia mea

doar pentru a propulsa

 

fiecare idee

si a-ti oferi la cheie

constructia de cuvinte,

cladita de a mea minte

in al ei echipament

- daca te uiti mai atent-

de protectie a muncii,

 

- ca nu cumva balamucii

sa-mi darame-n cap ulucii -

si de un bun arhitect

ce se numeste talent.

Te costa-n plus, asadar,

efortu-mi neuronal

prin care imi pun la treaba,

 

ca sa-ti fac  hatarul, draga,

imaginatia mea

si puterea de-a crea.

E-un calcul elementar ...

Mai e-un cost suplimentar :

Timpul ce l-am acordat

pentru ce-am elaborat.

 

 

 

Link spre comentariu
Reputație: -1368
  • Oras:bucuresti
  • Oras:bucuresti

   Directoare de marketing, caut asistent manager submis, responsabil, sincer, ordonat, serios, corect, care  sa aiba placerea si abilitatea de a invatat lucruri noi, capacitatea de a se concentra pe mai multe sarcini in acelasi timp, care sa imi pregateasca cea mai buna cafea si pe care sa il bag sub birou sa ma linga, de cate ori am chef.

 

          0737662980

post-84499-0-71901800-1551860400_thumb.jpg

Link spre comentariu
Reputație: -1368
  • Oras:bucuresti
  • Oras:bucuresti
Reputație: -1368
  • Oras:bucuresti
  • Oras:bucuresti

  http://totusi-iubirea.blogspot.com/2013/01/de-ce-inseala-femeile.html

De ce inseala femeile?
 
Eu mereu stau si ma intreb, de ce inseala femeia? De ce prefera sa insele in loc sa puna punct relatiei si sa inceapa una noua? De ce femeile prefera amantii? Cat la % dintre femeile care insala o fac pentru ca sunt nesatisfacute in pat? Cat la % dintre femei o fac pentru bani?
 
Pana acum stiam ca barbatii inseala mai mult decat femeile, insa lucrurile s-au schimbat intre timp. Conform unui studiu s-a constatat ca 5% dintre femei si-au inselat partenerul, iar procentul barbatilor care inseala a fost de doar 3%. De ce inseala femeile? Iata cateva motive pentru care femeile isi pot insela partenerul.
 
 
1. Pentru a se razbuna
 
Femeia inseala pentru a se razbuna pe partenerul care a inselat-o. Ea isi doreste sa simta si barbatul de langa ea acelasi lucru pe care l-a simtit ea atunci cand a fost inselata. L-a iertat, insa simte nevoia de a face acest lucru. Barbatul care isi inseala partenera poate continua relatia cu mai multa usurinta decat femeia care a inselat. Majoritatea barbatilor care afla ca femeia de langa ei i-a inselat ru relatia, pe cand femeile care au fost inselate pot trece peste acest moment, desi nu este atat de usor.
 
2. Pentru a simti fiorul
 
Atunci cand inseala femeia doreste sa se elibereze de stres, cauta fiorul aventurii si noi sentimente. Ea nu isi doreste neaparat sa faca acest lucru, isi doreste doar sa aiba mai mult decat ceea ce are deja. O femeie cand insela, de obicei il face pe sotul ei atent. Ea isi doreste ca el sa ii dea mai multa atentie, sa sesizeze ca intre ei exista probleme. Daca acesta o ignora sau nu ia in serios plangerile ei, ea va considera ca aceasta este ultima solutie pentru a-i atrage atentia partenerului.
 
3. Pentru ego
 
Atunci cand femeile ies cu alti barbati decat partenerii lor o fac pentru ca acestia le fac sa se simta dorite si sexy, lucru pe care partenerul de viata nu il face. Ar trebui ca barbatii sa fie atenti daca femeia de langa ei se simte iubita, apreciata sau ignorata. Daca o femeie se simte neglijata, atunci va deveni vulnerabila avansurilor barbatilor si va ceda mult mai usor.
 
4. Pentru a gasi dragoste
 
Sunteti iubiti sau colegi de camera? La inceputul relatiei se poate simti dragostea mai intens, insa cu timpul aceasta se transforma. Este foarte important ca flacara iubirii sa fie mentinuta. Sarutul timp de 30 de secunde sau o imbratisare de 20 de secunde va ridica nivelul de endorfina. O casatorie linistita nu este intotdeauna puternica. Conflictele creaza pasiune, bineinteles cele **spam editat**e. O femeie care are o relatie stabila si linistita este mult mai predispusa adulterului decat una care are o relatie mai tumultoasa.
 
5. Viata sexuala este plictisitoare
 
Viata sexuala? Mai exista asa ceva? Cuplurile care sunt impreuna de mai mult timp se plang adesea ca viata lor sexuala a devenit plictisitoare sau noptile de amor sunt foarte rare. Dorinta de a face sex se manifesta mai mult la femeile tinere care vor dori sa isi insele partenerul din acest motiv. Cele care sunt casatorite de mai mult timp, de varsta a doua isi doresc experiente noi. Solutia ar fi ca viata sexuala sa fie condimentata.
 
6. Femeia se simte singura
 
Daca o femeie simte ca nu mai are puncte comune cu partenerul sau va dori sa impartaseasca interesele cu altcineva. De la impartasirea intereselor, o aventura emotionala, mai este doar un pas pana la o aventura sexuala. Inselarea amelioreaza sentimentul de singuratate pe care il simte in relatia ei.
 
7. Isi doreste sa retraiasca trecutul
 
Pot exista momente cand femeia doreste sa retraiasca unele momente ale vietii din trecut. Revenirea la fostul iubit este destul de des intalnita. Nu isi doreste neaparat acel barbat, insa doreste sa fie aceeasi femeie
care era atunci cand era cu respectivul. Revenirea la tinerete o poate face pe femeie sa se simta din nou tanara, plina de viata, atractiva si sexy.
 
8. O experienta neplacuta
 
Femeile care trec printr-o experienta neplacuta, cum ar fi cancerul la san, isi pot evalua viata intr-un alt mod. Aceasta femeie va vedea viata in profunzime si se va gandi mai mult la modul ei de viata. Barbatii care au o relatie cu o astfel de femeie daca nu sunt aproape de ea in aceste momente pot fi usor inselati. Daca simt ca nu mai au mult de trait sau simt sentimentul mortii care se apropie vor dori sa traiasca viata la maxim, atat cat ea va mai fi.
 
9. Pentru mai multa atentie sau doar pentru o aventura
 
Femeile acorda foarte mult timp treburilor casnice si ingrijirii copiilor, asta in afara de timpul petrecut la serviciu. Au nevoie sa se simta apreciate si tanjesc dupa validarea meritelor. Femeia care se afla intr-o astfel de casnicie va sari imediat in bratele unui barbat aventuros, amuzant, care o va rasfata. Daca sotul ii va acorda atentie, va fi grijuliu, atent si cooperant, nu va fi inselat. Daca o femeie casatorita are o relatie buna cu sotul ei si este fericita, exista sanse foarte mici sau nule ca ea sa isi insele sotul.
Link spre comentariu
Reputație: -1368
  • Oras:bucuresti
  • Oras:bucuresti
 
 
HomeSondaje şi feedbackFanteziile tale erotice interzise. Tu la ce visezi în secret?

Fanteziile tale erotice interzise. Tu la ce visezi în secret?

 

 

 

Hmmm, hai că sparg eu gheaţa dacă nimeni nu are curaj. Mie îmi place să mă gândesc la cum ar fi să fiu luată cu forţa. Să fiu “violată” împotriva voinţei mele. Chiar de mai mulţi bărbaţi şi eu să nu pot să fac nimic.

Dixy

 

 

 

 

Mi-ar plăcea să o văd pe soţia mea excitată şi apoi futută de un alt bărbat. Eu să stau şi să privesc cum ea îi suge pula lui şi cum el o fute. Aştept sfaturi şi sugestii.

Cobașa Romică

 

 

 

 

Mie mi-ar plăcea o şedinţă uro şi o partida de sex când este pe ciclu, să o umplu de sânge pe pizdă şi cur.

Sex total

 

 

 

 

Eu am fantezii cu grase. Vreau să fut o grasă. O milfă de 40+ de ani cu ţâţe mari şi cur enorm. Să o fut între şunci şi să îi umplu curu gras şi mare de spermă.

Fantezii cu grase

 

 

 

 

Visez la un tip care sa ma iubească așa cum sunt. Sunt nebuna și ciudata, recit poezi de una singura prin casa si citesc despre stiinte. Ma îmbrac mereu

elegant și fac mereu pe șefa.

Visez la cineva care sa fie de acord sa facem un pact: eu sunt șefa in timpul zilei și in societate, iar acasa fac tot ce mi se cere.

 

 

 

 

Sunt
si destul de timida dar nu prea stie nimeni ce imi trece prin cap. Am foarte multe scenarii in cap si cred ca atunci cand voi incepe sa fac sex voi deveni obsedata. Ma excita ideea de
in public, de tip sub masa/birou, in sala de cinema.. Sex pe plaja, in apa, public pe plaja de nudisti..intr-o camera de hotel pe balcon sau la geam, sa imi atarne parul, bratele si sanii pentru un trecator…Sa il intampin pe cel care imi livreaza o pizza intr-un prosop sau o roba care accidental sa cada… Sper sa le indeplinesc curand

Lena

 

 

 

 

imi place sa fac un 69 cu un barbat peste 65 ani

Paul

 

Link spre comentariu
Reputație: -1368
  • Oras:bucuresti
  • Oras:bucuresti

   Hai, sclavila, du-ma la cel mai fitos restaurant, sa servesc masa de pranz ! Tie sa iti pun zgarda si sa te multumesti sa mananci ce imi ramane mie in farfurie. Sa te pun sa lingi farfuriile si sa sugi oasele ramase de la friptura servita de mine. Sa iti pun picioarele in poala, pentru ca tu sa imi faci masaj la degete si talpi. Sa torn pe mine sos si sa te pun sa lingi. In farfuria ta sa pun pantoful meu iar tu sa il mirosi si sa ii dai luciu cu limba.

 

   0737662980

Link spre comentariu
Reputație: -1368
  • Oras:bucuresti
  • Oras:bucuresti

   https://povestisifanteziierotice.ro/cearta-si-sex-in-padure/

 

 

HomeFantezii EroticeFantezii în doiCeartă şi sex în pădure | Fantezii BDSM | Sex hard

Ceartă şi sex în pădure | Fantezii BDSM | Sex hard

 

sex în pădure | Fantezii BDSM | Sex hard

Ceartă şi sex în pădure | Fantezii BDSM | Sex hard

 
 
 
 

– Alina?
– Da?
– De ce te tot prefaci?
– Cum adică?
– Adică, de ce te prefaci?
– Nu mă prefac…
– Fii măcar sinceră. Nu îmi vinde gogoşi.
– Dar, nu este adevărat!
– Spanac, nu este!

M-am ridicat enervat din pat, întorcându-mă cu spatele la ea. Simţeam nevoia să mă depărtez, să iau o gură de aer şi să îi dau dracului papucii. Nu ştiam de ce mă încăpăţânez, ce şi cui voiam să îi demonstrez. Era clar că tipa se preface. Era clar că se fute din inerţie, în virtutea faptului că asta trebuie să facă o femeie cu partenerul ei, dar nu trăia momentul absolut de loc.

Nu sunt un tip care judecă calitatea sexului după numărul de orgasme. Am trecut prin asta, am fost un astfel de tip. Am ajuns la concluzia că o partidă intensă de sex se defineşte prin forţa trăirilor, prin abandon de sine şi deschidere. Genul ăla de amor fără regrete, fără inhibiţii şi redus la simple reflexe şi răspunsuri biologice. Raţiunea şi sentimentele nu îşi au loc în timpul sexului. Sunt preludiul. Sunt ceea ce îi bagă pe oameni în pat şi îi aprinde. Restul ar trebui să fie doar plăcere, abandon şi pasiune.

Mi-am lipit fruntea de geamul rece. Afară un întuneric beznă. Deşi nu vedeam nimic, îmi închipuiam pădurea de la marginea curţii. Îmi imaginam cum ar fi să îmi iau hainele şi să plec dracului de acolo trântind uşa în spatele meu. Dramatic şi pueril.

Am tras aer în piept şi m-am întors spre ea:
– Uite ce este. Nu merge. Pe bune, este de căcat rău de tot. Este ca şi când aş face sex cu un dulap. Ce nu merge, ce nu îţi place, ce ai vrea să facem în schimb? Ajută-mă, pentru că eu simt că obosesc. Obosesc şi rămân fără idei. Nu ştiu ce să mai încerc, nu ştiu cum să mai abordez, am ezitat pentru un lung moment, situaţia.

Primul cuvânt care îmi venise în minte a fost “problema”, dar nu voiam să îi bag în cap că ar fi o problemă. Deşi era. Eu mă ascundeam în spatele degetului.

Stătea în pat şi nu spunea nimic. Nici măcar nu se uita la mine. O păpuşă gomflabilă, uşor şifonată şi cam desunflată.

– Vezi, exact ce spuneam.

Mi-am luat chiloţii de pe jos şi i-am tras pe mine. Brusc mă simţeam prost şi stânjenit dezbrăcat. Tricoul era undeva la marginea patului, sub coapsa ei. Am ezitat. Am vrut să renunţ la el, dar am strâns din dinţi şi m-am întins după el. L-am tras brusc şi mi l-am pus pe mine. În câteva părţi era cald de la corpul ei.

Poate că mă pierd în detalii nesemnificative, dar trăiesc încă şi acum acele momente. Totul este atât de clar şi de viu în mintea mea.

– De ce nu vorbeşti cu mine?

Am întrebat-o eu aşezându-mă pe un scaun şi continuând:

– De aici vin toate problemele. Tu nu vrei să fii deschisă cu mine, tu vrei doar… doar… vezi, habar nu am ce vrei. Şi nu mă refer doar la sex aici. În general habar nu am ce este în capul tău. Tot timpul eşti disponibilă şi drăguţă şi gata să faci tot ce vreau eu, dar tu nu vrei niciodată nimic. Suntem un cuplu, Alina. Suntem doi. Fiecare trebuie să se simtă bine, să se bucure de momentele astea, să construiască părticica lui. Înţelegi?

Parcă vorbeam pereţilor. Nu reuşeam să ajung la ea cu nimic. Realizam atunci cât de puţin o cunoşteam deşi erau luni bune de când eram împreună. O carcasă goală. Un manechin cu orificii penetrabile şi trompeţele pentru zgomot.

– Ştii, am încercat eu cu o voce obosită, ai putea să spui şi tu ceva.

M-a privit, în sfârşit, dar cuvintele care au urmat m-au şocat şi mai rău:

– Eu chiar nu înţeleg unde este problema, mi-a spus ea.
– Problema este că… am încercat eu, tu nu prea participi în chestia asta.
– Cum nu particip?
– Tu chiar nu m-ai ascultat, nu?
– Ba da, dar nu văd cu ce am greşit.
– Nu este vorba de greşit aici, este vorba de implicare. De opinie, de comunicare, de participare, de sinceritate de, habar nu am… de opinie şi… nu ştiu.
– Eu am încercat mereu să îţi fac pe plac, niciodată nu am spus nu la nimic.
– Exact!
– Nu înţeleg unde am greşit.
– Câteodată suspectez că eşti autistă. Pe bune.

S-a ridicat într-un cot şi de data asta m-a privit direct în faţă spunându-mi:
– Eu cred că tu acum vorbeşti doar prostii. Baţi câmpii pe aici. Zici şi tu vorbe mari şi te dai important. De ce? Asta nu înţeleg eu. Am făcut totul, dar totul ca tu să te simţi bine. Ţi-am făcut toate plăcerile. Câte femei sunt dispuse să facă asta? Câte? Eu le-am făcut pe toate şi tu, nerecunoscătorule stai aici şi îmi ţii lecţii despre viaţă sau despre ce naibii nu îţi convine ţie acolo. Eu cred că tu eşti un ipocrit care se simte prost pentru că a primit totul şi acum se justifică şi face pe marele sfânt.

S-a ridicat din pat aruncând cearceaful pe jos şi s-a îndreptat spre baie aruncându-mi peste umăr:
– Poate ar trebui să apreciezi şi să taci din gură. Poate tu nu ştii să te bucuri de momentele astea şi tot cauţi justificări tâmpite. Te prefaci că îţi pasă, că eşti un lup moralist, când de fapt…

A mai zis ceva după ce a trântit uşa la baie, dar nu am reuşit să înţeleg ce. Imediat s-a auzit şi zăvorul tras, urmat de apa de la duş.

Ce să mai zic? Eram pur şi simplu blocat. Şi în câteva privinţe, chiar avea dreptate. Oare chiar îmi păsa de ea sau mai mult de mine? Sau, oare, pur şi simplu alea erau nişte cuvinte pe care am simţit nevoia să le spun pentru că trebuiau spuse, sau chiar îmi păsa?

*

Am ajuns la petrecere printre ultimii. Tot drumul până la vila l-am petrecut în tăcere. Nu aveam chef de nimic, dar nu puteam să nu ne ducem. Aveam de gând să stau puţin, să dau multe pahare pe gât şi să mă întorc la cazarea noastră pretextând că sunt foarte beat. Să se ducă în pizda mă-sii şi prestigiul de party animal şi de om care ţine la băutură, voiam să mă culc, să plec acasă adoua zi şi să îi trag un şut în fund tipei ăsteia care mă călca pe nervi.

În faţa porţii i-am plătit taximetristului şi am luat-o de mână. Nu s-a ferit, dar nici nu a reacţionat în nici un fel. Ne-am lipit amândoi câte un zâmbet cât se poate de fals pe faţă şi am întrat în vilă.

Petrecerea era déjà în toi. Deja cei mai puţin rezistenţi o luaseră pe ulei. Livingul era plin de oameni şi fum de ţigară, iar muzica la maxim făcea conversaţia aproape imposibilă.

Am salutat gazda ş ii-am urat la mulţi ani. După o îmbrăţişare scurtă, am fugit rapid de lângă ele pretextând că trebuie să îi salut şi pe ceilalţi.

Nu era nimic urgent, niciunul nu îmi era prieten apropiat. Erau, ironic, în principal prieteni de-ai Alinei.

S-au împărţit stranger de mână cordiale, s-au dat pahare peste cap. S-au dat pahare peste cap şi s-a trecut la dans. S-a dansat şi s-a băut, s-a cântat şi s-a băut, s-a băut şi s-a băut. Cert este că timp de două ore pe Alina nici nu am văzut-o. Nu mă interesa, pur şi simplu.

Reîntâlnirea a fost una neaşteptată, la ţigară pe balcon. Eu ieşisem să iau o gură de aer, ea stătea strâns lipită de fostul ei. Ce naiba să fac, o scenă? Nu avea rost. Nu era politicos şi aşa decisesem că de a doua zi fiecare o ia pe drumul lui. Sau, cel puţin aşa considerasem cu trei secunde înainte.

Normal că m-au apucat spumele. Înţeleg că relaţia noastră nu merge şi că ne despărţim, dar ce mama mă-si, încă sunt şi eu pe aici. Deja era un affront personal.

M-am apropiat cu gândul să spun ceva isteţ, spiritual, sarcastic şi muşcător. Ceva să îi dau pe spate. La doi paşi de ei am spus:

– Hei.

S-au întors amândoi spre mine, depărtându-se un pas unul de celălalt. Am observant asta involuntary, pentru că în minte mea cuprinsă de furie mă certam singur: “Hei, pe bune coaie? Hei?”.

– Staţi liniştiţi, am continuat încercând un zâmbet, nu vreau să vă deranjez. Eu o să mă duc pe terasa cealaltă, OK?

M-am întors fluturând din mână, cu obrajii amorţiţi de zâmbetul ăla mare şi sincer. Am trecut prin living în mare viteză şi m-am dus în spatele casei, unde începea pădurea.

În clipele alea cei doi au murit. Au înviat. Au fost decapitaţi, împuşcaţi, călcaţi cu maşină şi aruncaţi din avion. Mă durea stomacul de nervi, mă simţeam trădat. Şi pentru ce? O ceartă şi a fugit fuguţa-fuguţa în braţele fostuluui?

Începeam să îmi pun probleme cu privire la mine. Deşi nici o parteneră nu mi-a spus că nu aş fi performant, faza prin care treceam îmi ridica serioase semne de întrebare.

Nu cred că este o lovitura mai mare pentru un bărbat decât să fie nesigur cu privire la performanţele sale sexuale. Începeam să cred că poate nu sunt atât de bun. Mă scotea din minţi ideea că poate tipul celălalt reuşeşte să o satisfacă şi eu nu. Parcă mă anihila ca individ. Îmi rodea încrederea. Mă umplea de draci. Îi uram pe amândoi.

Ştiam că este în spatele meu şi nu zice nimic. Aproape că îi simţeam prezenţa. Din când în când, respiraţia ei îmi gâdila ceafa. Am aruncat ţigara. Am privit spre stele. Umerii mă dureau de încordare şi voiam să mă întorc.

Am scos o altă ţigară din pachet şi am aprins-o. Nu voiam să cedez. Nu voiam să mă dau de gol. Era o luptă a voinţei pe care nu îmi puteam permite să o pierd. Deja pierdusem de două ori în ziua aia, încă odată şi aş fi fost terminat.

Brusc îmi doream să o mai am odată. Să o posed. Să o fac să urle şi să plângă, să o umilesc forţând-o să mă ceară în ea. Aş fi râs, aş fi ţinut-o aşa toată noaptea. Sărutând-o, mângâind-o, scormonind în ea până aproape de nebunie şi îndepărtându-mă. I-aş fi exploatat corpul, fiecare centimetru de piele până să leşine. Ştiam că pot. O mai făcusem şi altă dată, dar nu cu ea.

M-am întors să o înfrunt. Nu era nimeni. Îmi făceam ca deobicei filme proaste. „Băgă-mi-aş, Alina trei, Sorin 0”.

*

Când am văzut-o din nou, vorbea cu sărbătorita. Eu dansam cu o altă tipă, strecurându-mi mâinile în betelia pantalonilor ei. Degetele mele îmi spuneau că voi descoperi în noaptea asta un fund cărnos şi tare.

M-am înpins in ea, frecându-mi erecţia de burta ei. Eram cam beat, nu prea îmi păsa. Nici de situaţie, nici de tipa respectivă.

M-am apropiat să îi sărut lobul urechii când eram sigur că Alina mă vede. Tipa din braţele mele a părut străbătută de un curent electric. Alina dispăruse când am ridicat capul.

Am mai dansat puţin cu fata respectivă, tot căutând-o pe Alina din priviri. Nu a mai apărut. Balansam între ideea că s-a supărat şi a plecat acasă, sau s-a supărat şi s-a dus să şi-o tragă cu fostul ei. Totuşi înclinam mai mult spre plecatul acasă. S-a dovedit că nu fusese nici una nici altă.

Trecuse bine de ora trei când Alina s-a înfiinţat lângă noi. Stăteam pe o canapea cu duduia în braţe, cu mâinile până la cot în decolteul ei când ne-a înterpelat.

– Mie îmi este somn.
– Ce?

Am răspuns eu, neîntorcând nici măcar capul.

– Mi-e somn, mergem acasă.

Din tonul ei mi-am dat seama că se lasă cu scandal. Şi duduia şi-a dat seama, pentru că brusc a devenit cuvioasă şi mi-a dat mâinile la o parte. M-am întors spre Alina.

– Mergem?
– Da, mergem!
– Cum adică „mergem”?
– Adică tu îţi bagi mâinile în buzunar, pofta în cui şi mergem acasă!

Începuse să ridice tonul şi risca să atraga atenţia. M-am ridicat de pe canapea şi am luat-o de braţ.

– Bine, am spus luând-o spre ieşire, haide să mergem.

A încercat să se scuture de mâna mea, dar am ţinut-o ferm. Cu o privire fioroasă către tipa cealaltă, m-a urmat arţăgoasă.

Ne-am luat larevedere de la gazdă şi am plecat. Nici nu am ieşit bine din campul vizual al petrecăreţilor când s-a întors spre mine şi a explodat:
– Ce dracului a fost în capul tău? Ce te-a apucat?
– Pe mine ce m-a apucat? Cine era bot în bot cu fostul, eu sau tu?
– Da mă, fix bot în bot eram. Stăteam de vorbă.
– Nu părea…
– Pentru că tu te-ai comportat ca un porc egoist.
– Ce am făcut eu?
– Te-ai comportat ca un porc. M-ai lăsat acolo şi ai fugit să scapi de mine şi ai făcut-o şi pe Gabi să mă întrebe ce se întâmplă.
– Da frate, fix asta mă interesa pe mine, ce crede Gabi.
– Vezi? Egoist, după cum ziceam.
– Şi asta te-a făcut pe tine să dai fuga-fuguţa la fostul, pentru puţină consolare, nu?
– Vorbeam doar.
– Strâns îmbrăţişaţi. Cum să nu.
– Sorin, eram pe terasă, în văzul tuturor. El m-a văzut că sunt supărată, că aproape plângeam de nervi şi a venit la mine să vorbim.
– Şi aţi vorbit ce aţi vorbit până când aţi dispărut amândoi. Mă car cu el ţi-a plăcut, sau la fel de nepăsătoare ai fost?

S-a uitat la mine cu nişte ochi larg deschişi şi cu gura întredeschisă. I s-au perindat pe faţă mai întâi şocul, apoi uimirea, înţelegerea şi furia:

– Ştii ceva, da. Chiar asta am făcut. Ne-am dus să ne futem ca şoarecii. Ne-am dus chiar aici, în pădure şi ne-am tras-o. Şi ştii ceva? Chiar mi-a tras-o bine. Ca un bărbat. Nu ca tine. Mi-a tras-o bine de tot şi în toate găurile până când am leşinat.

Îmi dădeam seama că minte şi că vrea să mă enerveze, dar nu mă ajuta cu nimic. Era acolo un drăcuşor mic care mă zgândărea. Ştiam că sigur, sigur, sigur nu este adevărat, dar… dacă totuşi? De ce îmi spune toate astea? Poate nu acum, dar altă dată… când erau împreună, el poate chiar o satisfăcea.

– Pleacă, i-am spus în şoaptă. Este mai bine să pleci.
– Că dacă nu, ce?
– Las-o baltă.
– Sigur că da, te dai bătut. Nu poţi să susţii o ceartă, niciodată nu ai fost în stare. Te deranjează adevărul şi tu ce faci? Ce faci mă? Fugi. Nu, stai, nici măcar nu eşti în stare să fugi, mă pui pe mine să fug.
– Alina, te rog eu, termină.
– De asta nu pot să mă simt bine cu tine în pat, că am impresia că sunt în pat cu o fetiţă. Vreau şi eu un bărbat, înţelegi? Unul care să mă domine, să mă supună, să mă folosească ca pe o târfă. M-am săturat de fătălăii ăştia, de căţeluşi, de fraieri care se cred băieţi buni şi drăguţi.
– Încetează…
– Că dacă nu, ce? O să mă gâdili până mor? O să îmi ceri scuze până mă învineţeşti? La ce îmi ajută mie toate astea?

Am făcut atunci ceea ce nu credeam că o să fac vreodată. Sincer, regret şi în ziua asta gestul respectiv, însă nu mai puteam. Pur şi simplu îmi doream să nu mai aud nimic din toate alea. Îmi făcusem şi singur gânduri negre asemănătoare, dar să le aud din gura ei păreau a fi confirmări. În plus, nu puteam să cred cât de greşit fusesem înţeles. Îi acordasem afecţiune şi atenţie, iar ea înţelesese totul pe dos.

Am întins mâna şi am prins-o de gulerul de la cămaşă, ridicând-o până când stătea pe vârful picioarelor.
– Taci din gură. Taci sau…
– Sau o să mă loveşti? Loveşte-mă dacă asta te face bărbat.

Cuvintele astea m-au durut. Fără să ştiu de ce, mi s-a părut totul o melodramă de prost gust. Replici prefabricate, o femeie brutalizată. Nu puteam să cred că eu fac asta. I-am dat drumul. S-a repezit la mine strigând şi încercând să mă lovească:
– Laşule, eşti un laş.

M-am ferit de loviturile ei, barând cu braţul pe cele pe care nu le puteam evita, dar ea nu se dădea bătută:
– Ai fugit ca un laş la prima fraieră care era disponibilă. Ia zi, ei i-ai tras-o? I-a plăcut? Părea genul ăla care zice „Doamne ajută” când are parte şi de alte degete decât ale ei.

Am prins-o de un braţ şi i l-am răşucit la spate.
– Ne facem dracului de râs.
– De aia nu mai pot eu.
– Mişcă, am zis, împingând-o de la spate.

A continuat să urle şi să bocifereze minute în şir. Nu ştiam de unde are atâta energie. Injurii, cuvinte vulgare, era parcă posedată. Când ne-am îndepărtat destul de vilă, am oprit-o şi i-am îndoit braţul până s-a lăsat în genunchi.
– Ce vrei? Am întrebat-o calm.
– Vreau să mă fuţi. Vreau să mă violezi. Să mă forţezi, să mă tăvăleşti pe aici ca pe o cârpă.
– Şi chiar era nevoie de tot circul ăsta?

S-a uitat la mine. M-am uitat la ea. Îi citeam pentru prima dată dorinţă în priviri. Era o persoană schimbată. Era un animal încolţit. O femelă în călduri, o torţă aprinsă.
– Ridică-te, i-am spus trăgând-o de braţul îndoit. Îţi jur pe ce am mai sfânt că fiecare insultă pe care mi-ai aruncat-o o să o plăteşti. Îţi dau o şansă. Cereţi scuze. Acceptă că ai vorbit doar tâmpenii la nervi şi mergem civilizat acasă. Acceptăm amândoi că am greşit, că nu ne potrivim, tragem linie şi fiecare pe drumul lui. Prieteneşte. Altfel… altfel ajungi acasă plină de vânătăi, julituri şi probabil realmente violată, pentru că sigur nu ai spune la toate da. Deci?
– Nu eşti în stare, nici dacă vrei.
– Răspuns greşit.

Am împins-o cu brutalitate în mijlocul străzii. Jocul începuse. Nu mai puteam da înapoi, nici dacă doream. În jurul nostru, doar copaci. În depărtare, de abia se zăreau câteva luminiţe. Linişte. O linişte adâncă, întreruptă doar de foşnetul frunzelor la trecerea uşoară a unei adieri de vânt. Pe drum, nici ţipenie de om la ora aia din noapte.

Eram uşor înspăimântat de ceea ce urma să fac. Nu am fost niciodată genul brutal, dar acum trebuia să îmi joc rolul.

Am forţat-o să îngenuncheze. Cuvintele mi s-au format în minte, dar nu voiau să iasă pe gură.

I-am dat drumul la braţ şi am prins-o de cap, lipindu-i faţa de pantalonii mei. Îngenunchiată acolo în praful drumului, părea o prostituată veritabilă. Fusta i se ridicase până la mijlocul coapselor, scoţând la iveala o piele albă, perfectă, pe care o ştiam atât de bine, dar care părea atât de străină sub lumina vagă a stelelor.
– Ce aştepţi?

Am întrebat-o, frecându-mi erecţia de faţa ei.

– Chiar trebuie să te forţez să faci totul?
– Dacă ne vede cineva?
– Nu ai vrut să fii tratată ca o curvă? Parcă aşa ziceai. Credeam că te excită ideea să fii văzută. Pericolul. Interzisul. Ilegalul. Ce faci, te-ai înmuiat?

M-a deschis la curea cu mâinile tremurând. A dat să îmi scoată penisul afară, dar am oprit-o:
– Nu încă. Suge-o prin chiloţi.

A rămas surprinsă, nedumerită.
– Mai repede Alina. Nu negociem.

Am tras-o încurajator de păr. A deschis gura. Senzaţia de căldură şi umezeală erau estompate de materialul subţire.
– Cum te face să te simţi ideea ca poate în dansul ăla nebun cu Miruna materialul asta pe care tu îl atingi cu buzele s-a frecat de chiloţii ei?

A mormăit ceva şi m-a muşcat ca un răspuns.

– Şi avea chiloţii uzi, asta pot eu să îţi garantez.
– Du-te dracului.
– Taci. Nu ai voie să vorbeşti.

Mă relaxam încet sub atengirile ei. Deja totul dispăruse din jurul meu, spaţiul se concentrase într-un ghem mic de tot, din care dispărea şi pădurea, şi drumul, şi tot ce nu avea legătură cu atunci, acolo.

Am îndepărtat-o de mine şi am prins-o din nou de braţ:
– Ridică-te. Hai să mergem.
– Unde?

Mi-am înfăşurat părul ei în pumn şi am tras-o tare:
– Fără întrebări. Fără vorbit neîntrebată. Ai înţeles?

S-a uitat la mine de jos în sus. Mi-am apropiat faţa de faţa ei:
– Ţi-am pus o întrebare: ai înţeles?
– Da.
– Bun, mişcă.

I-am dat un brânci şi am continuat să mergem pe drumul pustiu. Paşi noştrii reverberau prin pădure. Începuse să se lase frigul, vedeam efectul pe pielea încreţită de pe braţele ei. Mie îmi era bine. Cald chiar.

– Ce crezi că urmează?
– Nu ştiu.
– Poţi să îţi imaginezi.
– Habar nu am.

Am pleznit-o peste fund:
– Nu era o întrebare. Ai înţeles?
– Da.
– Deci, ce crezi că o să îţi fac?
– Nu ştiu.
– Încearcă.
– Chiar nu ştiu.
– Vrei să îţi zic eu?
– Da.
– Nu e mai bine să afli direct?
– Ba da.
– Şi atunci?

A continuat să mearga în tăcere. După doi paşi am pleznit-o din nou.
– Ţi-am pus o întrebare.
– Credeam că este retorică.
– Te crezi deşteaptă?

Am prins-o de umăr şi am întors-o cu faţa la mine:
– Faci pe deşteapta cu mine? Pe bune? Chiar nu ai înţeles regulile, sau îţi place să fii bătută?
– Îmi place să fiu bătută.
– Bravo. Şi ce altceva îţi mai place?
– Să fac sex.
– Să faci sex? Adică să fii futută?
– Da.
– Da ce?
– Îmi place să fiu futută.
– Cumm?
– Are.
– T de tare?
– Foarte tare.
– Eci îţi place să fii bătută şi futută, tare?
– Da.
– Şi bătută tare şi futută tare, sau doar futută tare?
– Amândouă.
– Mândouă ce?
– Îmi place să fiu futută tare şi bătută tare.
– Bravo. Eşti udă?
– Da.
– Ât de udă.
– Foarte tare.
– Ţi-ai dori să fii futută acum?
– Da.
– Bun.

I-am ridicat fusta în mijlocul drumului şi mi-am băgat mâna în chiloţii ei. Nu a făcut nici un gest de apărare. Stătea doar cu capul plecat.
I-am despărţit labiile lipite şi mi-am înfipt un deget adânc în ea. Mustea de sucurile ei, fierbea aproape în suc propriu. Mi-am retras mâna din chiloţii ei şi i-am dus-o la buze:
– Sug. Hai.

A deschis gura ezitant şi mi-a luat degetele în gură. Curioasă, precauă, poate uşor scârbită.
– Suge-le.

S-a conformat. La început tragea ca dintr-un pai, dar încet încet, a început să îşi mişte capul înainte şi înapoi, ca într-o felaţie.
– Deci, vrei să fii futută?
– Da, a mormăit cu gura plină.
– Unde?
– În păsărică.

I-am îndesat degetele mai adânc pe gât, făcând-o să se înece:
Eşti o curvă, sau o fetiţă de grădiniţă?
– O curvă.
– Nde vrei să te fut?
– În păsărică.
– Faci expre?
– Nu.
– Mie mi se pare că da. Te mai întreb odată, unde vrei să te fut?
– În păsărică.

Am clătinat din cap, oftând:
– Răspuns greşit. Din nou.

Am prins-o de umeri şi am lipit-o de un copac. Eu m-am lipit de ea, strivind-o. I-am sărutat buzele. Avea gust de sare şi de ceva mult mai excitant, mai animalic, mai plin de dorinţă.

Mi-am pus buzele pe pielea ei de pe gât, simţindu-i pulsul. Bătăi mici ce se izbeau de buzele mele. Mirosea a vară, a pădure, a mosc şi dorinţă.

M-am dezlipit cu greu. Ştiam că dacă voi ceda atunci, totul s-ar fi terminat. Doar dorinţa îmi dădea puterea să continui jocul. Odată cu pierderea ei, s-ar fi dus şi curajul, şi înflăcărarea şi nebunia. Aş fi rămas gol, ruşinat, stupid.

– Cred că trebuie să învăţăm puţina anatomie, am spus eu gâfâind. Nu crezi?
– Ba da, mi-a răspuns ea la fel.

Am tras-o după mine prin pădure. Crengile ne biciuiau faţa, iarba deasă ne zgâriau picioarele. Am ajuns într-o poieniţă străjuită de stejari înalţi.

Părea un loc tocmai bun. Un altar al lui Pan pe care avea să se consume sacrificiul.

M-am oprit lângă un copac bătrân cu crengile mai joase. M-am întors spre ea:
– Scoate-ţi sutienul.

A dat să îşi dea bluza jos:
– Doar sutienul am zis.

Mi-a întins articolul de îmbrăcăminte de culoare roşie. Părea ca o pată de culoare în acel tablou de verde, maroniu şi gri. Era atât de mic că probabil era folosit doar cât să îi acopere sfârcurile.
– Treci lângă pom şi ridică mâna stângă. Aşa, puţin mai sus.

Am trecut în spatele ei şi i-am legat mâna de cea mai joasă creangă şi cu toate astea, aproape că stătea pe vârfuri. Era mică de statură, cam la un metru şaizeci, însă ce pierdea prin înălţime compensa prin voluctate.

Cămaşa i se ridicase până la mijlocul abdomenului, dezvelind nişte muşchi lucraţi şi un buric mic şi uşor ieşit în afară. Linia sânilor se contura vag în penumbră, ghicindu-se mai ales după micii bulbi aşezat simetric. Cu părul desprins, cu picioarele lungi şi sculptate parcă, părea o virgină antică, gata să fie dată zeilor doar pentru că este frumoasă.

Şi atunci, m-am întrebat într-un colţişor al minţii mele: „De ce”? De ce o femeie atât de frumoasă, atât de deşteaptă, atât de atrăgătoare acceptă, vrea toate astea? De ce este atât de diferită, de neaşteptat de altfel? Ce pe parcursul vieţii ei a făcut-o să spună nu normei, plăcerii simple de a fi cu un bărbat aşa cum a vrut natura să fie?

M-a trezit din meditaţie o mişcare a ei care a făcut ca tot copacul să freamăte. În liniştea pădurii, zgomotul frunzelor spuneau parcă: „Haide, haide, haide”.

M-am apropiat. I-am atins faţa cu varful degetelor.
– Ştii ce mă atrage la tine?
– Nu.
– Bănuieşti?
– Nu.
– Misterul, Alina. În momentul ăsta, misterul. Să nu mă înţelegi greşit, eşti frumoasă. Eşti atrăgătoare. În fiecare clipă a relaţiei cu tine, am simţit că îmi vine să ţi-o trag. Chiar şi când eram pe stradă. Chiar şi când mâncam, ne uitam la televizor sau te trezeai noaptea să te duci la băie. Mă uitam la tine şi îmi vinea să ţi-o trag. Acolo. Atunci. Pe bancă, pe aragaz, sub duş sau pe bancheta din taxi. Chiar şi într-o biserică, sau pe un stadion. Înţelegi?
– Da.
– … ai ceva magnetic, ceva care pune termostatul gândirii pe 0 şi te apucă pandaliile. Eşti o bombă cu feromoni.

Am tăcut pentru câteva clipe.
– Şi cu toate astea, nu te înţeleg.

A ridicat privirea din pământ. Eu am lovit-o peste faţă.
– Chiar şi acum, în postura în care te afli, te apreciez. Aproape că te venerez în frumuseţea ta. Eşti aproape perfectă, şi probabil de asta o să trebuiască să te aduc cu picioarele pe pământ.

Ultimele cuvinte sunau fals. Nu însemnau absolut nimic, dar riscam să o ţin aşa toată noaptea şi să îmi pierd avântul. Trebuia să o iau de la capăt, înainte să mă înmoi de tot. Trebuia să mă întorc la rolul meu.
– Deci. Ştii ce urmează?
– Nu.
– O lecţie de anatomie. Hai să începem simplu: ce ai tu între picioare?
– O păsărică. Greşit.

Mi-am desfăcut cureaua de la pantaloni şi am tras-o afară.
– O să încercăm un exerciţiu. De fiecare dată când spui un răspuns corect, primeşti un premiu. De fiecare dată când dai un răspuns greşit însă, primeşti o pedeapsă. Pedeapsa este asta:

Am sficuit cureaua prin aer şi am lovit-o peste fund cu un „plici” puternic.
– Ştii care este premiul?
– Nu.
– Nu o să primeşti pedeapsa. Sună echitabil?
– Nu.

Cureaua a zburat prin aer şi a lovit-o din nou peste fese, puţin mai jos de data asta.
– Mai încercăm odată?
– Da.
– Ţi se pare echitabil?
– Da.
– Perfect. Prima întrebare, este una simplă: ce ai tu între picioare?
– O păsărică.
– Greşit.

Cureaua a mai muşcat odată din fesele ei, dar ea nu a schiţat nici un gest.
– Ce ai tu între picioare, Alina?
– Un vagin.
– Greşit. Altceva?
– Păr pubian.
– Greşit.
– Chiloţi?
– Greşit.
– O păsărică?
– Ai mai spus odată asta, cred că mă iei de prost.

I-am aplicat trei lovituri consecutive, din ce în ce mai rapide.
– Deci?
– O… o… pizdă.
– Bravo. Poţi să ne-o arăţi?
– Nu.

Am lovit-o de data asta peste coapse, puţin mai încet dar cu un efect mai puternic.
– Eu zic că poţi. Tu ce crezi?
– Că pot.
– Dă-ţi chiloţii jos. Ai 10 secunde. Pentru fiecare trei întârziere, mai primeşti o lovitură. 7…

A început să se foiască, încercând să se descurce cu o singură mână şi agăţată de pom.
– 6…

A tras chiloţii în jos, încercând să ridice piciorul şi să îşi treacă genunchiul.

– Patru…

A alunecat şi probabil că ar fi căzut, dacă mâna legată nu ar fi echilibrat-o.

– 1…

În mare viteză, şi-a tras piciorul stâng şi a lăsat să alunece peticul roşu în jos pe celălalt picior până la gleznă.

– Zero.

Cureaua a lovit-o iar şi iar, năucind-o.
– Ştii, am zis de tot. Momentan sunt în jurul gleznei tale.

Am continuat să o lovesc la fiecare trei secunde, în timp ce ea se chinuia să îşi arunce chiloţii pe iarbă. Eu stăteam nepăsător şi asistam la strădaniile ei. Nu se putea folosi de mâini – una era legată, iar cu cealaltă nu ajungea, aşa că scutura din picior, unduindu-se şi gemând de fiecare dată când era lovită.

Când în sfârşit a scăpat de ei, pe piele începuseră să îi apară broboane de transpiraţie. Dungi roşiatice îi brăzdau coapsele.

– Bravo. Te-ai descurcat.

Am aruncat şi eu cureaua în iarbă, lângă chiloţii buclucaşi. Mi-am pus mâna pe carnea ei fierbinte. Nu lovisem tare, şi cu toate astea pielea se înroşise considerabil.

I-am acoperit coapsa cu sărutări, până în spatele genunchiului. Tremura toată. Pielea îi devenise ca de găină.
– Te-ai descurcat foarte bine, i-am spus eu cu buzele lipite de pielea ei. Extraordinar de bine. Eşti pregătită?
– Da.
– Pregătită pentru ce?
– Nu ştiu.
– Vezi, înseamna că nu prea eşti pregătită, nu?
– Nu.
– Greşit, draga mea.

Am urcat cu sărutările pe coapsa ei, până ce mi-am lipit gura de vaginul ei încins. Limba mea şi-a făcut loc printre labii, scormonind agilă.
– Un răspuns foarte greşit, i-am şoptit dintre picioare. Vrei să ştii care ar fi fost răspunsul corect?
– Da.
– Pentru că nu ştii pentru ce eşti pregătită, şi cu toate astea ai spus da, înseamnă că eşti pregătită pentru orice.

Am tras de fusta ei, până ce a aterizat jos pe iarbă. Am început să îi deschei nasturii de la cămaşă, continuând să vorbesc:
– Cred că ţi-e cald, nu?
– Puţin.
– Atunci, dă-mi voie să te ajut cu asta. Mă gândeam că probabil o să îţi fac ce îţi doreşti tu cel mai mult. Mai ţii minte ce era?
– Da.
– Ce anume?
– Să mă fuţi.
– Exact. Dar ştii cum o să te fut?
– Tare.
– Corect din nou. Întrebarea de fapt era, ştii în ce fel?
– Nu.
– O să îţi fut mintea. O să mă joc cu mintea ta, până o să înebuneşti. Şi asta, fără măcar să te ating. Sau poate o să o fac.

M-am întins şi i-am deschis nodul care o ţinea legată. I-am frecţionat braţul care părea amorţit.
– Ăsta e frumuseţea jocului. Să spun adevăruri şi neadevăruri, până nu o să mai ştii ce să crezi.

I-am tras cămaşa jos de tot, lăsând-o doar în pantofi şi dresurile cu bandă.
– Mişcă-te puţin. Sunt sigur că ai amorţit.

A făcut un pas ezitant, apoi încă unul, şi încă unul.
– Ai auzit vreodată de jocul „Symon says”?
– Nu.
– Este un joc în care cineva, un oarecare Symon, spune ceva, iar tu trebuie să faci lucrul ăla. În mod normal este destul de inofensiv, dar cred că putem să îl facem mai interesant. Ce zici?
– Da.
– Bun. Du-te în mijlocul poieniţei

M-a ascultat, punându-se în mişcare aproape alergând. Deşi distanţa nu era mare, în acele câteva fracţiuni de secundă, imaginea feselor ei ţopăind libere într-un spaţiu liber, public, mi-a ridicat pulsul la 120.
– Acolo e perfect. Opreşte-te.

S-a oprit şi s-a întors cu faţa la mine. Luna îi bătea din faţă. Din nou, pentru a nu ştiu câta oară am realizat cât este de frumoasă. Părea poleită cu argint. O creatură mitologică. Una dintre vânătoresele lui Artemis.
– Ridică mâinile deasupra capului. Împinge pieptul în faţă. Şi acum fă o piruetă. Foarte bine. Acum, vin-o înapoi.

A început să alerge, cu părul fluturându-i în urma ei. Am prins-o în braţe. Am vrut să o sărut. M-am oprit. Am împins-o pe iarbă în schimb:
– Aşează-te în faţa mea.

S-a lăsat pe vine.
– Şezi. Cu fundul pe jos.

A ezitat puţin, trebuie să recunosc că nici mie nu mi se părea chiar cea mai OK situaţie. M-am ridicat şi i-am cules cămaşa de pe jos ca să i-o întind. M-am răzgândit însă, şi am aruncat-o la loc, scoţând propriul meu tricou. I l-am întins:
– Ţine, aşează-te pe asta.

L-a luat recunoscătoare şi şi l-a pus sub fund.
– Depărtează-ţi picioarele. Ştii de ce?
– Ca să mă priveşti.
– Pot să te privesc şi dacă stai cu picioarele apropiate, ce naiba.
– Ca să îmi priveşti pizda.
– Şi asta, dar în principal, ca să te expui. Vreau să te simţi vulnerabilă, expusă. Înţelegi?
– Da.
– Bun. Acum, spune-mi ce îţi doreşti. Cu cuvintele alea urâte. Şi, de data asta, vreau să mă priveşti în faţă. Vreau să îmi spui totul în faţă, murdar, pervers, cu detalii. Nu mă face să pun întrebări, şi poate o parte din chestiile pe care le zici, o să le primeşti ca recompensă. Ce zici?
– OK.
– Deci? Ce îţi doreşti? Ce vrea Alina acum.
– Vreau să mă fuţi. Să mă întinzi aici pe iarbă şi să mi-o tragi.

A făcut o pauză şi a înghiţit în sec.
– Vreau… vreau mai multe.

M-am uitat la ea, căutând pentru prima dată pachetul de ţigări. Îmi dădeam seama că îi vine greu să vorbească, că nu îşi găseşte cuvintele, că nu poate turna pur şi simplu lucruri pe care, cel mai probabil, nu le-a gândit în cuvinte.
– Îmi doresc să te am în mine, chiar acum, chiar aici…
– Unde în tine, am întrerupt-o eu.
– În mine. În pizdă, în gură, peste tot. Vreau să simt cum mă pătrunzi, cum te mişti în mine, în pizda mea, cum ţi se freacă… pula încinsă de pizda mea. Vreau să mă simt plină şi ruptă, să mă doară, să mă loveşti cu pula în pizdă. Să mă tragi de păr şi să mă fuţi. Să mă pui să fac chestii.
– Ce fel de chestii?
– Chestii perverse. Să mă pui să îţi sug pula, să mi-o freci de faţă şi de buze, să îţi dai drumul pe faţa şi pe ţâţele mele.

Se aprinsese la faţă, un roşu ca racul. Cuvintele îi ieşeau precipitat din gură şi se uita oriunde altundeva mai puţin în ochii mei.
– Freacă-te la pizdă. Poveşteşte-mi toate astea cu degetele adânc în pizdă. Arată-mi cât de tare vrei să te fut.

A dus ezitantă mâna spre pizdă, atingându-se uşor.
– Continuă.
– Vreau să… mă lingi. Să îmi dai drumul în gura ta şi tu să nu te opreşti. Îţi vreau limba în mine, în pizdă, şi să îmi sugi lindicul.

Pe măsură ce vorbea, mâna i se mişcă din ce în ce mai repee. Mie mi se uscase gâtul, nu mai puteam.
– Vreau să ţi-o sug în timp ce tu îmi dai limbi şi să terminăm amândoi în acelaşi timp. Să îmi frec pizda udă de faţa şi de pieptul tău, să mă pun pe vine peste faţa tă şi să mă frec de buzele tale. Şi tu, să mă trânteşti la pământ şi să mă fuţi pe la spate. Să îţi dai drumul în mine şi după să îţi sug pula plină de spermă, până ţi se scoala din nou şi să mă fuţi iar. În iarbă, sprijinită de copac, pe stradă, peste tot.

Am sărit de la locul meu peste ea, ţintuind-o la pământ. Cu mâinile tremurând, m-am deschis la pantaloni şi am scos-o afară.
– Fute-mă!
– O să te fut, îţi promit.

I-am ţintuit mâinile în iarbă, şi am pătruns-o doar din bazin.
– Aşa, fute-mă.
– Îţi place?
– Da, e bine. Este atât de bine.

Pentru prima dată o credeam cu adevărat. Se svârcolea şi striga sub mine ca o apucată. Printre gâfâieli, striga cuvinte obscene, înjurături şi încurajări.

M-am retras din ea aproape imediat, gata să ejaculez. Mi-am afundat capul între picioarele ei, lingând-o frenetic.
– Nu, bagă-ţi pula în mine, Te rog.

Nu am ascultat-o, am continuat să îi sug clitorisul, în timp ce ea îmi presa capul de pizda ei.

A terminat rapid, ejaculând un val de lichid incolor. I-am dat drumul. Mi-am dat pantalonii jos şi m-am aşezat pe pieptul ei cu pula între ţâţe. Aluneca ca unsă de la sucurile lubrifiante pe care le produsese din abundenţă.
– Îţi place?
– Da.
– Îţi place să o simţi tare între ţâţe?
– Da.
– Ştii ce o să îţi fac? O să îmi dau drumul pe tine, o să te umplu de sloboz pe faţă şi pe ţâţe, ca pe ultima curvă ce eşti.
– Haide.
– Sau, şi mai bine, o să te fut în cur. O să îţi rup curul ăla perfect al tău, până o să îţi dai drumul iar. Gura mare!

A deschis gura şi i-am înfipt pula în gură. Mi-am pus mâinile sub capul ei şi am început să o pompez:
– Aşa, suge-o. Ai o gură perfectă. Parcă a fost făcută să primească doar pulă, toată viaţa ei.

A grohăit ceva şi s-a agitat sub mine.
– Eşti o zână, îţi jur. Nu credeam că există atâta pasiune în tine. Doamne, o sugi divin.

Am tras-o afară, pe punctul să ejaculez din nou. M-am ridicat de pe ea şi i-am ordonat:
– În patru labe. Treci în patru labe.

S-a executat rapid, punându-se capră:
– Vrei pulă?

Am întrebat-o lovind-o cu palma peste fund.
– Da.
– Unde să ţi-o dau.
– În pizdă.
– Şi dacă eu vreau să ţi-o dau în cur? Să te despic, să te pătrund, să ţi-o înfig până în stomac?
– Fute-mă.

O plezneam cu sete cu fiecare cuvânt.
– Freacă-te la pizdă. Freacă-te la pizdă ca o curvă în călduri.

Şi-a dus mâna între picioare, băgându-şi două degete adânc şi futundu-se singură.
– Aşa, aşa curvă nesătulă. Zi din nou, pleosc încă o palmă peste cur, ce vrei?
– Pulă.
– De ce vrei pulă? Şi încă o palmă.
– Ca să mă fută.

Am îngenunchiat între picioarele ei, pregătindu-mă să o penetrez. Ştiam că va fi scurt, dar nu mai puteam rezista. Coaiele mă dureau, muşchii tremurau pe mine.

Mi-am pus pula la rozeta curului ei şi am înpins foarte puţin.
– Să te fut în cur?
– Fu-te-mă!
– Sau în pizdă?
– Fu-te-mă în pizdă!

Îmi plimbam pula printre bucile ei, în sus şi în jos, de la gaura curului până la pizda unflată şi udă pe care şi-o muncea singură.
– Haide, te rog.
– Roagă-mă mai convingător.
– Te roooooog!
– Bine.

I-am împins pula în pizdă şi parcă amândoi am fost trăzniţi. Am simţit-o cum se cabrează, aproape să mă arunce de pe ea. Mi-am dat drumul instantaneu. O erupţie puternică, în multe valuri.

Şi cu toate astea, am continuat să o fut. Pula îmi rămăsese tare, coaiele mele urlau să nu mă opresc. Fiecare pompare era însoţită de un urlet şi de un pleoscăit sonor. Sperma se scurgea pe coapsele ei, dar eu mă înverşunam să o muncesc.
– Credeai că ai scăpat?
– Ahaa, ahaa.
– Nu ai scăpat. Treci la supt.

M-am retras din ea, şi i-am înfipt-o în gura.
– Suge-o, curăţă-o pe toată. Vreau să îmi dau drumul în gătul tău.

Ne mişcam amândoi dezarticulat. Ne loveam, ne tăvăleam pe jos, ne înjuram şi ne muşcam.

M-am retras din gura ei şi am prins-o de păr. Am ridicat-o din nou în patru labe şi am condus-o la copac. Deşi eram excitat, nu puteam să termin din nou, şi asta ma scotea din sărite. Era ca o constipaţie, o presiune, o durere.

Am pus-o să ia pomul în braţe, scoarţa muşcăndu-i din carnea moale a sânilor.
– Te-ai futut ca o căţea în călduri. Ia zi, şi bulangiul ăla tot aşa te-a futut?
– Nuuu!
– Parcă ziceai că fute ca un bărbat, eu ca ce fut?
– Ahaa.

Am luat-o din nou pe la spate, presând-o şi mai tare de pom.
– E suficient de tare?
– Da.
– Ce simţi?
– Mă simt plină. Mă doare. Îmi place.
– Vreau să urlii mai tare. Vreau să trezeşti toată pădurea. Vreau să îţi dai drumul până leşini, până ajungi o cârpă în comă!
– Daaa!
– Urlă!
– Aaahaaa!
– Mai tare, urlă cât de mult îţi place!
– Aaaa!

Am muşcat-o de ceafă şi de umăr. Mi-am pus mâinile între ea şi pom, julindu-mă, prinzându-i sânii în palmă şi strângând spasmodic.
– Un băieţel, băieţelul ăsta o să te rupă în două.

Ne-am îndepărtat împreunaţi. Am scos-o din ea şi am întors-o cu faţa la mine. Am luat-o în braţe şi am început din nou să o pompez.

Ea şi-a încolăcit picioarele în jurul taliei mele şi s-a sincronizat cu mine.
– Dă-ţi drumul, haide. Strânge-mă în tine, stoarce-mi pula. Omoară-mă. Haide.
– Aaa!
– Urlă, explodează. Vreau să te faci o mie de bucăţi, să uiţi de tine.
– AAA!
– Vine, îmi vine. Cred că o să fac infarct!
– Haide, haide.

*

– Te mai doare?
– Puţin.

Stăteam amândoi în pat, strâns îmbrăţişaţi. Soarele era sus pe cer de ore bune, dar noi ne trezisem de abia de câteva minute. În lumina lui, totul părea îndepărtat şi bizar. Un vis. O halucinaţie. Un miraj.

M-am mişcat uşor în pat, tot corpul trimiţându-mi semnale dureroase.
– Pe tine? Te mai doare?

M-a întrebat ea, atingându-mi spatele cu vârful degetelor.

– Puţin. Dar, am adăugat după o secundă de gândire, cred că a meritat.
– Crezi?
– Da… cred.
– Ce s-a întâmplat?
– Nu ştiu… a fost atât de ciudat. Nu am apucat să diger încă toată informaţia. Am fost parcă alt om. Nu m-aş fi imaginat niciodată aşa.

Nu am mai spus nimic niciunul dintre noi minute bune în şir. Ne-am cufundat într-o tăcere contemplativă. Mi se derulau din nou şi din nou scene din noaptea precedentă, fragmente disparate, segvenţe care nu se legau între ele. Un chilot în iarbă, un copac, Alina ţipând, degete afundându-se în carne. Nimic nu se lega.

Noaptea trecută…

*

Am ajuns acasă ca doi cerşetori care se bătuseră în noroi pentru o bucată de pâine. Cu hainele rupte, cu zgârieturi şi vânătăi, cu părul încâlcit şi de abia ţinându-ne pe picioare, păream nebuni şi periculoşi, doi evazaţi de la spitalul de nebuni.

Am aruncat hainele murdare şi rupte de pe noi şi ne-am băgat amândoi la duşi.

Vedeam pe trupul ei urmele nebuniei de mai devreme şi mă simţeam prost. Subuman. Vinovat.

Am compensat atunci cu o tandreţe ieşită din comun. S-a lăsat moale în braţele mele şi eu am spălat-o din cap până în picioare. Îi sărutam vănătăile şi atingeam cât puteam eu de uşor zgârieturile. Am învelit-o într-un prosop şi am purtat-o în braţe până în pat.

Nu am spus nimic niciunul dintre noi în tot acest timp. Am tratat-o ca pe un bebeluşi, uscându-i şi descâlcindu-i părul înainte de culcare. Înainte să adoarmă, am sărutat-o cast pe buze şi i-am urat noapte bună. Atât.

Am privit-o cum doarme ore în şir. Armorţisem, dar îmi era teamă să mă mişc, ca nu cumva să se trezească. Până la urma am adormit şi eu, cu degetele impletite în părul ei şi cu ochii intredeschişi.

„Dragostea”, îmi spuneam atunci, „dragostea nu înseamnă să te ţii de mână, şi nici să aduci soarele de pe cer sau să culegi stele. Dragostea nu înseamnă chicoteli şi ciocolată; să îţi aduci aminte de aniversări; să spui „te iubesc” şi „vrei să te măriţi cu mine”. Dragostea înseamnă să fii gata să treci peste limite, să îi doreşti celuilalt atât de mult binele, încât să treci peste orice, peste orice limită, să uiţi de tine şi să te confunzi cu nevoile jumătăţii tale. Mai ales atunci când ţie nu îţi place”.

Şi, aş mai putea adăuga acum, la ani distanţă de la acel moment, dragostea rămâne chiar şi atunci când persoana aia specială nu mai este. Dacă îţi aduci aminte cu drag, dacă păstrezi încă vii memoriile acelei persoane; dacă eşti gata să faci din nou aceleaşi lucruri ştiind că tot o să o pierzi; dacă nu regreţi nimic şi încă îţi bate inima când o vezi întâmplător la televizor, atunci înseamnă că ai iubit-o.

Link spre comentariu
Reputație: -1368
  • Oras:bucuresti
  • Oras:bucuresti

  Dominanta, dezinvolta,

fac din tine o cocota

masculina, submisiva

si-mi pun fundu-mi de regina

pe fata ta ca pe-un tron,

joc pe carca ta sotron,

te teleghidez, ti-ordon,

te imbrac ca pe-o fetita

cu ciorapiori si fustita.

Sa te vad, pe tocuri sus ,

ca pe-o pitzi la produs,

papusa teleghidata

si in sutien cu vata !

Iti leg, scuip, palmuiesc tare

si-ti calc scula in picioare,

in timp ce-asistentul meu

ti-o trage la buci, la greu.

Si cum stai infipt, asa,

cred c-ar mai lipsi ceva :

inc-o maciuca s-o sugi,

pana-ncepi sa vezi in dungi.

Fac din botul tau ventuza

si ti-l lipesc de meduza.

Iti vorbesc deschis, pe sleau

si de scula eu te iau

ca sa amestec cu ea

lapticul muls in cafea

din puloiul altuia,

dupa care o vei bea.

Link spre comentariu

Vizitator
Acest topic este acum închis pentru alte răspunsuri.
  • Navigare recentă   0 members

    No registered users viewing this page.

×
×
  • Creează nouă...