Cum sa ne hranim naturist: inlocuitori naturali ai produselor de baza

[marian175]

Pisicuts , schimba poza 2 , nu se asorteaza cu prima :laugh2

[BASZOKBELE]

http://www.napiszar.hu/Thumbnails/17064.w-394.h0.q100.jpg

[diaconescum]

Chiar vroiam sa aduc vorba de gratarul mult iubit de romani care nu e chiar sanatos.

Mai exact, modul de preparare e unul nesanatos din simplul motiv ca toata grasimea plus alte substante toxice din carne ajung pe jar si ard, iar fumul degajat care afuma carnea nu contine lucruri bune, chiar daca ar fi 100% naturala carnea, la arderea grasimilor sunt eliberate substante nocive, iar daca mai adaugi si alte chimicale din carnea cumparata e de rau.

Cele mai bune sunt gratarele cu sursa laterala, la care grasimea se scurge si nu e arsa. Sunt bune si cele cu sursa in centru (gen cele de aragaz) unde la fel, grasimea nu e arsa si afuma carnea, desi la cele de aragaz e posibil sa fie degajate gaze nocive la arderea gazului.

Totusi de la zis la facut... e foarte greu, chiar imposibil.

http://www.divahair.ro/uploads/articole/original/articole_2614.jpg

 

Cine nu adoră mirosul îmbietor de grătar, gustul de fum şi de arsură atât de plăcute papilelor?

Cu siguranţă, bărbaţii sunt primii pe listă atunci când vine vorba de un barbeque în aer liber, şi asta nu doar pentru plăcerea de a le demonstra consoartelor calităţile lor gastronomice excelente, ci şi pentru gustul nemaipomenit al frigăruilor care sfârâie de zor pe grătarul încins.

Şi pentru că suntem în plin sezon al ieşitului la iarbă verde iar grătarul este nelipsit din acest peisaj mioritic, trebuie să luăm aminte câteva strategii utile pentru ca preparatele ce le gătim să fie pe cât de gustoase, pe atât de sănătoase.

Temperaturile crescute, flacăra directă şi fumul – elemente specifice grătarului în aer liber, pot da naştere substanţelor cancerigene.

Mai exact, sunt generate hidrocarburi aromatice policiclice, compuşi care se formează în fumul rezultat din grăsimea ce se scurge din carne şi arde pe grătar, care se vor regăsi din plin în crusta de deasupra cărnii, şi amine heterociclice, care sunt produse în carne ca urmare a expunerii la temperaturi extreme.
Cu alte cuvinte, preparaţi carnea pe grătar la foc mic, chiar dacă durează mai mult şi evitaţi să o ardeţi.

Potrivit Institutului pentru cancer din Statele Unite, un regim cu un nivel mare de amine heterociclice este cauza unui risc ridicat de cancer la sân, colon, ficat, piele, plămân şi prostată, iar dietele cu multe hidrocarburi aromatice policiclice au fost relaţionate cu leucemie, infecţii gastrointestinale şi cancer pulmonar.

De asemenea, o altă regulă de aur a preparării grătarului este să ţineţi carnea în lăzi frigorifice până să o puneţi pe grătar deoarece expunând-o la soare sau ţinută la temperaturi improprii va exista riscul de dezvoltare a unor germeni precum Salmonella, Escherichia coli şi Staphylococcus aureus, care pot afecta starea de sănătate în cel mai scurt timp şi, în loc de o vacanţă reuşită, vei avea parte de greaţă, vomă, diaree şi crampe abdominale severe.

Înainte de a vă apuca de barbeque, nu uitaţi să curăţaţi riguros grătarul pentru a elimina urmele anterioare şi să îl ungeţi cu ulei, nu cu slănină sau alte grăsimi, pentru a împiedica arderea cărnii.

Pentru a reduce nivelul substanţelor toxice produse în timpul gătitului la temperatură ridicată este indicat să marinaţi carnea cu câteva ore înainte într-un amestec de ulei de măsline, usturoi, zahăr, muştar, ceapă, suc de lămâie şi ierburi aromatice, care vor avea rol de barieră protectoare.

Deşi unora le place carnea uşor carbonizată, specialiştii avertizează că aceasta este deosebit de periculoasă.

Atunci când lăsăm carnea să se înnegrească introducem inconştient în organism toate acele substanţe nocive care ne pot expune unui risc crescut de cancer, în special cancer de colon.
Dacă o parte din bucata de carne se arde, aceasta trebuie rasă şi curăţată, aşa cum trebuie procedat şi cu murdăria sau arsurile care rămân pe grătar.

Nici carnea în sânge nu este recomandată deoarece există riscul de toxiinfecţii, deci echilibrul este cheia sănătăţii.

Pentru a reduce riscul formării de substanţe dăunătoare este important să folosim carne cât mai slabă, fără grăsime, să dăm la o parte pieliţa de pe pulpe şi să reţinem că peştele se găteşte foarte repede deci nu e nevoie să stea foarte mult pe grătar.

În plus, trebuie ca temperatura să fie răspândită uniform, deci cărbunii sau lemnele de foc trebuie împrăştiate astfel încât să ardă constant iar carnea să nu fie poziţionată chiar deasupra, ci să ridicăm grătarul cu ajutorul unor cărămizi.

În cazul în care preferaţi carnea de porc la grătar, reţineţi că aceasta se găteşte mai greoi, deci va fi necesar un timp mai lung de stat pe grătar, existând astfel un risc crescut de formare a substanţelor cancerigene. Pentru reducerea nivelului de hidrocarburi cancerigene, puteţi băga în prealabil carnea la cuptor pentru câteva minute, astfel încât să scurtaţi gradul de expunere la fumul nociv şi pentru a evita carnea arsă la exterior şi crudă la interior.

[ananda]

Daca aveti pofta de barbecue puteti prepara cartofi copti,porumb copt  de ce sa va impurificati corpul si mintea prin consumul de carne ... ?

 

Cu doar putina atentie veti realiza foarte repede ca atat medicii cat si nutritionistii, oamenii de stiinta care au investigat fenomenul, miscarile religioase ... practic toti au ajuns pe o cale sau alta la concluzia ca nu e sanatos sa mancam carne ...

La un moment dat chiar si voi insiva veti ajunge dar sper printr-o observare atenta sau deductie logica si nu prin experienta proprie indelungata ...

 

Chiar si copilul mic, nepriceput si galagios(medicina alopata) sustine acest demers ... cateodata prin medici incapabili ei insisi sa faca aceasta schimbare in dieta proprie ...

 

Deci NU consumului de carne ... este foarte gresit sa fiti victima neputincioasa a unui obicei nefast.

 

PS: Vanatul, pestele si fructele de mare intra in aceeasi categorie ...

[patrick82]

Ba Da consumului de carne!

Asa am evoluat in ceea ce suntem astazi. Plus ca nu exista nici o dovada clara ca mancatul de carne duce la vreo boala.

[diaconescum]

Ba Da consumului de carne!

Asa am evoluat in ceea ce suntem astazi. Plus ca nu exista nici o dovada clara ca mancatul de carne duce la vreo boala.

E vorba sa nu fie consumata in exces, nu elimitata, trebuie carne char daca porteine se pot obtine si din legume.

[ananda]

Patrick argumentul tau e foarte bun pt mine

 

Specia umana luata per total ca specie a involuat in ceea ce este omul modern: violam mediul inconjurator(fara sa ne gandim la copiii nostri si la ce lume va trebui ei sa gaseasca), este incurajat egoismul in detrimentul sufletului(oameni cu sufletul treaz gasesti foarte rar fata de sa zicem acum 80 de ani ganditi-va numai la romanul de la tara - romanul clasic - acum nici macar nu mai este la tara ... sate intregi sunt parasite, de asemenea romanul tinde sa nici nu mai fie in tara - vedeti  migratia dupa iluzia banului catre spania,franta,italia etc), mancam din ce in ce mai poluat(tendintele europei de vest care ne aduc pe preturi mari pana si fructe modificate genetic si imbibate(la nivel de coaja) cu pesticide, fructe care nu au gust), gandim din ce in ce mai poluat(luandu-ne dupa ce apare pe la televizor), ne trebuie o desteptare rapida pentru ca inca suntem una din tarile din europa unde se poate mananca natural - trebuie sa luptam pt acest drept contra tendintelor invazive ale importului de alimente pline de chimicale si chiar si a fructelor sau cerealelor modificate genetic.

 

Mancand ca un animal de prada ... in mod surprinzator am ajuns sub conditia unui animal de prada si asta chiar la nivel de conducere ... asa zisi lideri politici - in realitate un fel de hoti parveniti si descurcareti intr-un mediu haotic ne sunt propusi si noi ii acceptam ... o stire de ultim moment care este de-a dreptul ingrijoratoare este ca o anumita lege care a fost data relativ la faptul ca pamantul in Romania poate fi cumparat de oricine deci practic ne vindem tara celui care licita mai mult ... sa stiti ca e adevarata vorba aceea care spune ca pestele se strica de la cap.

 

O dieta naturala pentru majoritatea populatiei poate insanatosi gandirea si mai apoi actiunea ... asa ne putem reveni ... atat ca neam cat si ca indivizi ...

 

Iubiti cat de mult puteti(fara limite) si actionati numai din iubire !

[diaconescum]

Cum îți păcălesc alimentele nesănătoase creierul

 

Mâncărurile delicioase trebuie să satisfacă două condiții esențiale pentru a ne oferi acele senzații plăcute în timpul consumului, scrie Steven Witherly, cercetător în domeniul alimentar, în cartea sa, De ce le place oamenilor junk food-ul (Why Humans Like Junk Food).

 

http://www.semneletimpului.ro/new/pictures/mindjunks.com.jpgPe de-o parte este vorba de modul în care alimentele ne „trezesc simțurile" (de la miros și gust, până la modul în care simțim alimentele în cavitatea bucală), explică scriitorul și antreprenorul James Clear, bazându-se pe lucrarea lui Witherly, într-un articol pentru Huffington Post. Pe de altă parte, este vorba de acea combinație de macronutrienți și ingrediente atrăgătoare pentru papilele noastre gustative, care ne determină să cumpărăm iar și iar anumite produse.

 

În spatele acestor experiențe deosebite din timpul consumului există o serie de factori care influențează creierul, alimentându-ne poftele pentru un anumit produs, care devine astfel irezistibil.

 

Unul dintre secrete, denumit de Witherly „contrast dinamic", este gama largă de senzații pe care o oferă un singur aliment. Altfel spus, un singur produs poate avea, pe lângă un gust aromat și foarte plăcut, un înveliș crocant, care acoperă un miez moale sau cremos. „Pentru creier, ronțăirea unui astfel de produs este ceva nou și palpitant", punctează expertul.

 

O mâncare irezistibilă îți va „lăsa gura apă", iar cu cât răspunsul salivației este mai mare, cu atât gustul alimentelor este mai intens pentru papilele gustative. Sosurile, glazurile și toate produsele emulsionate acționează acest proces. De aceea creierul tău nu poate rezista unor alimente precum ciocolata, sosurile pentru salată, maioneza sau înghețata, scrie Clear.

 

Totodată, alimentele nesănătoase sunt create astfel încât ele să nu îți „plictisească" creierul. Când oferi papilelor același gust, intensitatea plăcerii se poate diminua chiar și în câteva minute. Nu același lucru se întâmplă însă în cazul produselor junk-food, care oferă o senzație plăcută și interesantă, dar nu afectează răspunsul senzorial, punctează Clear.

De asemenea, un studiu efectuat de cercetătorii de la Oregon Health & Science University arăta că produsele de tip junk food alterează abilitatea creierului de a simți senzația de sațietate și de a controla apetitul, scrie Daily Mail. În spatele acestui efect stau grăsimile trans, denumite și grăsimi nesaturate, prezente în multe alimente procesate și care sunt dificil de digerat de către organism.

 

Jurnalistul american Michael Moss, de la NY Times, a investigat timp de aproape patru ani modul în care alimentele nesănătoase ne atrag ca un magnet. În urma demersului a rezultat lucrarea Sare, zahăr și grăsimi: Cum ne-au agățat giganții din industria alimentară (Salt, Sugar, Fat: How the food giants hooked us). Printre descoperirile sale se numără și impactul pe care îl are topirea alimentelor în gură asupra creierului. Dizolvarea produselor în cavitatea bucală nu permite creierului să realizeze numărul total de calorii consumate. Fără aceste noțiuni, nu ne vom opri din mâncat, susține Moss. Unele companii au mers mai departe, până la proiectarea formei alimentelor pe baza geometriei gurii. Rezultatul acestui proces se traduce prin îmbunătățirea procesului de topire a produsului și intensificarea senzațiilor produse de arome.

 

Nu numai senzația de topire a alimentelor în gură ne face să poftim la anumite produse. Cercetătorii din industria alimentară s-au concentrat și asupra altor experiențe senzoriale plăcute pe care le trăim în timp ce savurăm anumite alimente nesănătoase. Sunetele produse în momentul în care mănânci chipsuri sau senzația creată de bulele sucurilor carbogazoase sunt „proiectate" de experți pentru a face aceste produse atât de irezistinile, adaugă Clear.

 

Chiar dacă tentația alimentelor nesănătoase este puternică, aceasta poate fi ținută sub control. Bloggerul Tony Schober, fondatorul platformei Coach Calorie sfătuiește evitarea impunerii unor restricții stricte, care ar putea face mai mult rău decât bine. În schimb, el este de părere că, din când în când, îți poți permite să „trișezi" în dietă și să te recompensezi cu unul din acele alimente preferate „interzise", care ar putea deveni astfel „o sursă de motivație pentru a mânca sănătos în restul timpului". Schober punctează, de asemenea, că uneori senzația de sete poate fi confundată cu foamea, motiv pentru care subliniază importanța hidratării. Fibrele și nutrienții sunt importanți în controlarea apetitului și a senzației de foame, motiv pentru care ele trebuie să facă parte din dieta ta zilnică.

 

Totodată, este important să nu sari peste mesele zilnice, în special peste micul dejun care te ajută să previi poftele sau obiceiul de a ronțăi alimente nesănătoase.

[BASZOKBELE]

http://25.media.tumblr.com/c65d66e1ab07089643aeb35f6a6c6d16/tumblr_myu0b559a41s8fmiyo1_400.png

[diaconescum]

Un alt subiect greu, FUMATUL !

 

Intr-o tigara sunt continute 43 de substante chimice care cauzeaza cancer. Nicotina continuta de tigari este toxica si letala in doze mari. Cand isi iau doza de nicotina fumatorii inhaleaza alte patru mii de substante chimice. Multe dintre aceste componente sunt active chimic si produc schimbari negative asupra corpului.
Substante chimice periculoase continute de tigari:
- Gudronul: este un termen general pentru mai multe particule ce rezulta din fumul de tigara. Particulele contin substante chimice printre care oxizi de nitrogen, dioxid de carbon si monoxid de carbon. Gudronul e maro si are gust neplacut, pateaza dintii, unghiile si tesuturile de plaman. Gudronul contine benzpiren, o hidrocarbura puternic cancerigena.
- Monoxidul de carbon: este un gaz inodor fatal in doze mari pentru ca ia locul oxigenului din sange. Fiecare celula de sange contine o proteina complexa numita hemoglobina; moleculele de oxigen sunt trasportate prin corp lipite de sau agatate de proteine. Monoxidul de carbon se leaga de mai mult de hemoglobina decat de oxigen. Aceasta inseamna ca inima unui fumator trebuie sa munceasca mai mult pentru oxigenarea creierului, a inimii, a muschilor si a altor organe vitale.
- Oxizi de nitrogen: experimentele pe animale au aratat ca oxizii de nitrogen afecteaza plamanii. Se crede ca oxizii de nitrogen sunt niste substante chimice particulare in tutun care cauzeaza boala de plamani si efizem.
- Cianura de hidrogen: plamanii au niste perisori (cili) care ajuta la "curatarea" plamanilor prin indepartarea substantelor straine care ajung acolo. Cianura de hidrogen impiedica derularea procesului de curatare a plamanilor in sensul ca substantele otravitoare ale fumului de tigara raman in plamani.
- Amoniac: este o substanta chimica foarte puternica gasita in produsele de curatat, se foloseste pentru conservarea organelor umane de la morga, care este de asemenea nociv pentru plamani.
- Metale: fumul de tigara contine metale periculoase printre care: arsenic, cadmiu si plumb. Multe din aceste metale sunt cancerigene.
- Compusi radioactivi: fumul de tigara contine compusi radioactivi care sunt cancerigeni.
Efectele fumatului asupra sistemul respirator:
- iritatia traheei si a laringelui;
- reduce functionarea plamanilor si cauzeaza insuficienta respiratorie datorita umflarii si limitarii areajului plamanilor;
- cauzeaza mucozitate excesiva in pasajele plamanilor;
- incapacitatea plamanilor de a curata si elimina substantele otravitoare se transforma in iritatii ale plamanilor.
Efectele fumatului asupra sistemul circulator:
- cresterea tensiunii arteriale si rata batailor inimii;
- strangerea vaselor de sange rezultand o scadere a temperaturii corpului;
- mai putin sange oxigenat in corp;
- sange aglutinant care este predispus la coagulare;
- vatamarea liniilor arteriale contribuind la artroscleroza (depuneri de grasime pe peretii arteriali);
- cresterea riscului de infarct datorita blocajelor in circulatia sangelui.
Efectele fumatului asupra sistemul imunitar:
- sistemul imunitar nu mai fuctioneaza bine;
- persoanele fumatoare sunt mai expuse la infectii;
- procesul de vindecare a organismului este mai lung.
Efectele fumatului asupra sistemul muscular si osos:
- reducerea circulatiei sangelui in zona extremitatilor (degetele mainilor si picioarelor);
- incordarea muschilor;
- reducerea masei osoase.
Alte efecte ale fumatului asupra corpului:
- iritarea si inflamarea stomacului si a intestinelor;
- cresterea riscului de sangerari gastrointestinale;
- reducerea simturilor tactile si gustative;
- aparitia ridurilor premature;
- risc ridicat de orbire si pierdere a parului;
- gingivita.
Efectele fumatului asupra barbatilor:
- reducerea nivelului de hormoni sexuali;
- impotenta cauzata de reducerea circulatiei sangelui in zona inghinala;
- cresterea riscului de cancer al sistemului reproducator incluzand si cancerul penian.
Efectele fumatului asupra femeilor:
- reducerea fertilitatii;
- scaderea apetitului sexual;
- reducerea nivelului de hormoni feminini;
- absenta menstruatiei sau ciclu menstrual neregulat;
- cresterea riscului de cancer al sistemului reproducator incluzand cancer de col uterin, cancer la san.
Efectele fumatului asupra fetusilor:
- cresterea riscului de avort spontan, nastere prematura sau nasterea copilului mort;
- risc mare in aparitia problemelor de dezvoltare ca deficit de atentie si hiperactivitate;
- un tata fumator poate sa afecteze fetusul chiar daca mama nu este fumatoare, ea este expusa la fumat pasiv; daca mama copilului fumeaza si in timpul primului an de viata copilul risca sa aiba infectii la urechi, boli respiratorii precum astm, sindromul mortii subite si cancer ca Leucemia limfatica cronica (LLC).
Boli cauzate de fumatul de durata
Un fumator inrait este expus unui risc mare de aparitie a bolilor letale incluzand:
- toate tipurile de cancer precum cancerul de plamani, de gura, de nas, de gat, pancreas, leucemie, de rinichi, penial, de col uterin, de veriza urinara, de colon;
- boli de plamani precum bronsite cronice, boli pulmonare cronice si efizem;
- boala arteriala coronariana, boli de inima si atacuri de inima;
- ulcer al sistemului digestive;
- osteoporoza;
- circulatie peririferica slaba care poate duce la amputari.
Unde ne putem informa?
La medicul de familie sau orice medic.
De retinut!
- Mai mult de patru mii de substante chimice din fumul de tigara sunt substante chimice active si determina schimbari fatale in corpul omenesc.
- Cele mai nocive substante din fumul de tigara sunt gudronul, monoxidul de carbon, oxidul de nitrogen, cianura de hidrogen, metalele, amoniacul si compusii radioactivi.

http://www.youtube.com/watch?v=9YqLZNCAy2w

 

[ananda]

Despre fumat - NU clar si ferm ... evitati si fumul chiar si daca expunerea la un astfel de mediu este de numai 5 minute ... evitati si joburile unde se lucreaza in fum de tigara!

 

Fumatul este un obicei deosebit de daunator atat voua cat si celor din jur mai ales copiilor si oamenilor cu predispozitii catre cancer - va puteti depista daca sunteti in aceasta categorie simplu: prin analize de laborator sau pur si simplu studiind arborele genealogic - daca aveti cancere in familie e bine sa va feriti de tot ce favorizeaza aparitia diferitelor tipuri de cancer.

 

Reamintire:

Ce alimente, radiatii sau aparate electrice favorizeaza aparitia cancerelor:

 

1.Liniile de inalta tensiune

2.Antenele GSM(distanta de siguranta este 200 metri lateral si 20 de metri sub antena) sau antenele Radio - atentie si la antenele din statiile de metrou

3.Cuptoarele cu microunde

4.Fumul de tigara

5.E-urile din alimente(coloranti, conservanti, inlocuitori arome, indulcitori, etc)

6.Razele X

7.Telefonul mobil tinut aproape de corp

8.Televizoarele  sau monitoarele cu tun electronic(cele vechi sau cele cunoscute sub numele de plasma)

9.Radiatiile emise de centralele nucleare sau experimentele militare atomice

 

Daca Doamne-fereste sunteti intr-un astfel de pericol(declansarea unui cancer sau a unei tumori maligne) apelati foarte repede la cei care cunosc si practica metode de vindecare(cu rezultate reale) pentru aceste afectiuni - evident nu sunt recomandate chimio-terapia sau citostaticele care au efecte secundare foarte grave si nu vindeca ci doar stopeaza evolutia.

 

Sa fim cat mai sanatosi !

[ananda]

Aspecte psihologice relativ la fumat:

 

Oamenii in general se apuca de fumat furati de peisaj(anturajul), cand se plictisesc(nu reusesc sa isi gaseasca ceva util sau placut de facut), cand sunt in depresii, stari de tristete, anxietate, nervozitate, stress etc - pentru fiecare astfel de categorie exista solutii inteligente de rezolvare a respectivei crize nu este nici necesar nici inteligent sa ne otravim atat pe noi cat si pe ceilalti ...

 

Pentru cei care vor sa scape de acest obicei nefast ma ofer personal sa ii ajut prin cure cu plante si regim alimentar pt detoxifiere, purificare a trupului si a mintii, un organism sanatos si curat respinge fumul de tigara ca pe ceva nenatural, care miroase urat, care intuneca judecata, deci de nedorit

 

Din punct de vedere religios asa cum tamaia este puntea spre rai la fel fumatul este puntea spre iad(un viciu de natura sa creeze obiceiuri mentale si de actiune malefice exemple: injuraturile si limbajul vulgar, glumele proaste(sadice, rautacioase sau mistourile), se asociaza deseori cu alte obiceiuri profund daunatoare cum ar fi distractiile de noapte(care strica echilibrul intre veghe si somn), se asociaza cateodata cu bautul in exces(betiile) sau cu drogurile, cu ascultatul muzicii rock dizarmonioase sau cu barfa si vorbirea de rau(dintr-o stare bolnavicioasa de pesimism) etc

[diaconescum]

 

[ananda]

Combinarea corectă a alimentelor – garanţia unei sănătăţi de fier

de dr. Mariana Sava

„Hrana ingerată este divizată în trei părţi. Partea intermediară, grosieră, se elimină. Partea mijlocie se transformă în constituenţi corporali. Partea subtilă devine hrană pentru minte.” (CHANDOGYA UPANISHAD VI.4.I)

„Eu sunt hrana. Eu sunt cel care mănâncă hrana. Eu sunt cel care îl înghite pe cel care mănâncă hrana. Eu devorez întregul Univers. Lumina mea este asemenea Soarelui.”
(TAITTIRIYA UPANISHAD II.9.6)

Dieta corectă este esenţa oricărui tratament naturist. Alimentele pe care le consumăm pot amplifica, diminua sau chiar anula efectele altor terapii (chiar şi influenţa vindecătoare a plantelor medicinale). Pe de altă parte, o dietă incorectă poate fi unul dintre principalii factori cauzatori de boală. Ştiinţa străveche, AYURVEDA ajută fiecare fiinţă umană să descopere care este regimul alimentar care i se potriveşte cel mai bine, precum şi tot ceea ce este necesar din acest punct de vedere, pentru a preveni sau trata eventualele dezechilibre.

Eşti ceea ce mănânci
 

http://www.yogaesoteric.net/uploads/images/sanatate/alimentatie/6182/6182_1.jpgDietoterapia se bazează pe faptul că dobândim calităţile hranei, cu alte cuvinte, suntem ceea ce mâncăm. Într-adevăr, putem observa şi singuri, dacă suntem atenţi, că alimentele pe care le mâncăm ne influenţează starea psiho-mentală din perioada ce urmează mesei respective. Este ştiut că marii consumatori de carne sau cafea sunt predispuşi la a manifesta mânie, agresivitate sau alte emoţii negative „fierbinţi”. Medicina iniţiatică tradiţională AYURVEDA cunoaşte de mii de ani faptul că regimul carnivor „supraîncălzeşte” sângele în timp ce regimul vegetarian este renumit pentru predispunerea la echilibru, calm şi linişte, care sunt manifestate deseori chiar şi în condiţii foarte stresante. Celebrul filosof iniţiat Omraam Mikhael Aivanhov spunea: „Mâncatul cărnii întreţine în corpul persoanei respective o legătură invizibilă a corpului cu lumea animală şi cred că individul ar fi înspăimântat dacă şi-ar putea vedea culorile urâţite ale aurei sale invizibile (n.n. – invizibile ochilor obişnuiţi, dar care deja la ora actuală poate fi parţial pusă în evidenţă graţie fotografiei în efect Kirilian, ecrane cu dicianină etc.), însoţit fiind de toate sufletele animalelor pe care le-a mâncat.”

 

Anumite alimente induc rezonanţe planetare
 

Fiecare aliment are o rezonanţă astrală predominantă, care favorizează inducerea unei întregi game de emoţii, sentimente, gânduri şi stări specifice vibraţiei planetare respective în fiinţa care îl consumă cu regularitate (minim 30 de zile). Spre exemplu, fiinţelor care doresc să devină mai iubitoare, mai senzuale, mai „venusiene” le-ar fi de un real folos consumul preferenţial de grâu, mere, cireşe, caise, piersici. Celor care vor  să-şi amplifice puterea de emisie mentală, strălucirea, autocontrolul sau alte calităţi „solare”, le recomandăm un regim alimentar compus din orez preparat cu scorţişoară, nuci, anghinare, seminţe din floarea soarelui, măsline.

 

Consumă mai ales hrană produsă în regiunea în care trăieşti
 

Tradiţia milenară ayurvedică ne aduce la cunoştinţă rolul important în menţinerea sănătăţii pe care îl are consumul vegetalelor şi produselor lactate obţinute de la animalele care cresc în zona în care trăim. Este celebru printre gerontologi şi dieteticieni exemplul locuitorilor din zona Hunzo din nordul Indiei, care reuşesc frecvent să depăşească venerabila vârstă de 100 de ani (putând şi procrea până la 80 de ani) numai datorită consumului preferenţial de cereale decorticate, legume, fructe, ouă şi lapte, însă toate acestea produse în regiunea lor. O dată în plus, a devenit evidentă în lumea medicală importanţa aplicării universale a principiilor acestui sistem multimilenar, care este medicina ayurvedică, la condiţiile de viaţă şi activitate din oricare parte a lumii. În ţara noastră, aceste aspecte sunt prezentate pe larg în cadrul cursului de AYURVEDA organizat de ANM (Asociaţia Naţională pentru promovarea Medicinilor Neconvenţionale).

 

De ce este important să combini corect alimentele?
 

Unul dintre principiile ayurvedice de bază ale dieteticii se referă la combinarea corectă a alimentelor, atât în dieta generală, cât şi în cursul aceleiaşi mese. Valoarea acestui vechi principiu este recunoscută astăzi de către nutriţioniştii moderni, care au redescoperit ei înşişi (validând astfel vechile învăţături ayurvedice) existenţa unor compatibilităţi, respectiv incompatibilităţi alimentare. La baza acestora stau două aspecte esenţiale.

http://www.yogaesoteric.net/uploads/images/sanatate/alimentatie/6182/6182_3.jpgPrimul aspect este cel al selectivităţii şi compatibilităţii secreţiilor enzimatice. Transformările chimice la care sunt supuse alimentele în cursul digestiei se efectuează în prezenţa unor enzime existente în secreţiile produse de glandele digestive.
Compoziţia enzimatică a acestor secreţii este influenţată de natura alimentelor consumate. Spre exemplu, dacă ingerăm mai mult amidon (existent în cereale, cartofi) acesta va induce o creştere a concentraţiei de amilază în secreţiile salivară şi pancreatică (amilaza fiind enzima care descompune amidonul).

Al doilea aspect al compatibilităţii alimentare: alimentele, pentru a fi asimilate necesită timpi de digestie diferiţi.
Fructoza şi glucoza din fructe nu suferă nicio degradare chimică prealabilă: sunt direct asimilabile. Zaharoza din trestia de zahăr necesită o hidroliză sub acţiunea unei enzime intestinale (zaharaza) pentru a fi absorbită.
Amidonul suferă întâi acţiunea amilazei salivare, iar apoi şi a celei pancreatice, transformându-se în maltoză, care sub influenţa maltazei intestinale trece în glucoză simplă, care se poate absorbi. Astfel digestia amidonului este mult mai lungă decât cea a fructozei sau glucozei din fructe şi necesită şi mai multă „muncă” din partea organismului.

Grăsimile încetinesc digerarea oricăror alimente mâncate în cursul aceleiaşi mese. Astfel, proteinele „grase” (asociate cu grăsimi) sunt digerate mai lent decât proteinele „slabe” (neasociate cu grăsimi): brânza slabă se digeră mai lent ca brânza grasă.

Alimentele conţinând acizi necesită un timp de digestie prelungit, întrucât organismul trebuie în prealabil să-i neutralizeze.

De exemplu, fructele acide/acre se digeră mai lent decât cele semiacide sau dulci. Legumele verzi se digeră destul de repede întrucât nu au o concentraţie prea mare de proteine, lipide sau acizi.

Iată câteva consideraţii în legătură cu unele asocieri alimentare.

Asocieri indicate şi asocieri nerecomandate
 

Amidon – acizi
Digestia amidonului (cereale, cartofi) debutează în cavitatea bucală sub acţiunea amilazei salivare. Acizii împiedică acest proces.

Amidon – proteine
Proteinele necesită, pentru hidroliza lor, suc gastric (care este acid). Acest Ph acid împiedică activitatea amilazei salivare, care acţionează asupra amidonului într-un mediu mai alcalin (bazic). De exemplu, este de evitat, pe cât posibil, asocierea cerealelor sau cartofilor cu brânză, a pâinii cu iaurt.

Amidon – glucoză
Este o asociere între două glucide cu timpi de digestie diferiţi. Nu vă grăbiţi să asociaţi deci, cerealele cu fructe!

Amidon – legume verzi
http://www.yogaesoteric.net/uploads/images/sanatate/alimentatie/6182/6182_4.jpgLegumele verzi nu favorizează, dar nici nu îngreunează digestia amidonului. Sunt însă recomandate aceste asocieri, deoarece legumele verzi aduc vitamine, săruri minerale şi oligoelemente, care ajută utilizarea ulterioară în organism a compuşilor rezultaţi din degradarea amidonului.

Amidon – apă
(Atenţie!) Apa poate dilua sucurile digestive, încetinind digestia amidonului. Totuşi, hidroliza amidonului necesită o anumită cantitate de apă, care ar trebui, însă, să fie deja disponibilă în ţesuturi, deci să parvină organismului în afara mesei propriu-zise, graţie menţinerii unui echilibru hidric sănătos (minim 1,5 litri/zi).

Amidon – lapte
Laptele necesită un mediu acid pentru a fi digerat, fapt care se opune degradării amidonului.
În cazuri extreme, laptele mâncat cu pâine poate provoca chiar şi o indigestie.

Proteine – grăsimi
Grăsimile inhibă secreţia sucurilor digestive, încetinind digerarea proteinelor. De evitat această asociere mai ales în cazul persoanelor obosite.

Proteine – legume verzi
Este o asociere foarte bună. De exemplu: brânză albă cu praz sau ouă (nu maioneză care are grăsimile provenite din ulei) cu dovlecei.

Lipide – amidon   
Este compatibilă asocierea grăsimilor cu amidonul, de exemplu cartofi fierţi, amestecaţi cu ulei sau unt uşor încălzit sau cu fulgi de ovăz sau alte cereale.

Lipide – legume verzi
Este o asociere foarte recomandată.

Lipide – Glucoză (fructoză)
Lipidele încetinesc absorbţia glucozei, care este una dintre cele mai rapide. (De aici şi folosirea ei ca substitutent de hrană în urgenţele medico-chirurgicale, când este administrată intravenos). În acest context se recomandă, de exemplu evitarea smântânii îndulcite.

 

Respectarea compatibilităţii elimină posibilitatea autointoxicării

http://www.yogaesoteric.net/uploads/images/sanatate/alimentatie/6182/6182_5.jpgÎn cazul asocierii de alimente incompatibile se pot declanşa uneori fenomene de fermentaţie a glucidelor (generatoare de dioxid de carbon, acid oxalic, alcool – compuşi care produc balonări şi crampe abdominale, constipaţie sau diaree) sau procese de putrefacţie a proteinelor (rezultând hidrogen sulfurat, acid fenil propionic, indol, scatol, fenoli, alcooli, acid acetic – compuşi toxici pentru organism).

Aşa numitele regimuri omogene, bazate pe compatibilităţi alimentare, au darul de a uşura digestia, atât prin creşterea vitezei de absorbţie, cât şi prin diminuarea efortului organismului de a digera alimentele respective, precum şi de a suprima fenomenele fermentaţiei sau putrefacţiei intestinale. Se evită astfel producerea de toxine la nivelul tubului digestiv, prin a căror absorbţie are loc o autointoxicare progresivă a organismului, care poate genera diferite stări de boală.

În continuare, vă oferim câteva sugestii de meniuri bazate pe respectarea compatibilităţilor alimentare.

 

Diete ayurvedice pentru cele trei tipuri constituţionale fundamentale
 

O dietă corect concepută din punctul de vedere al criteriilor constituţionale poate fi uneori suficientă pentru a conduce, ea singură, însă într-un timp mai îndelungat, la vindecarea afecţiunilor de care suferiţi.

Tipul dezechilibrat la care predomină elementul aer – VATTA – este cel care suferă cel mai adesea de slăbire excesivă (emaciere), malnutriţie, boli consumptive (ex: tuberculoza). Focul lui digestiv este variabil, uneori digeră foarte uşor, alteori are dificultăţi în prelucrarea şi asimilarea hranei. Stările psihice negative care însoţesc bolile de tip VATTA sunt anxietatea, frica sau neliniştile de tot felul.

Tipul dezechilibrat la care predominant este elementul foc – PITTA – este tipul călduros, cu un apetit intens şi o digestie puternică.

În general suferă de arsuri la stomac sau în alte zone ale corpului. Acest foc digestiv îi poate cauza diaree, infecţii, boli febrile. Atitudinea negativă generatoare de boală se concentrează în cazul lui pe mânie, violenţă, criticism.

Tipul dezechilibrat la care predominant este elementul apă – KAPHA – este cel care are digestia cea mai lentă, suferind adesea, după masă, de o senzaţie de greutate în stomac. Este predispus la obezitate, iar emoţiile negative care îl caracterizează sunt lăcomia şi ataşamentul.

[ananda]

Iar viziunea de ansamblu pe care o voi numi trepiedul:

 

 

Trei cerinţe fundamentale pentru a avea o viaţă sănătoasă

 

PENTRU TOŢI, INDIFERENT DE VÂRSTĂ SAU SEX!

Ştiinţa milenară a vieţii – AYURVEDA – ne indică faptul că pentru atingerea şi menţinerea unei cât mai bune stări de sănătate şi armonie este necesar ca omul să respecte trei cerinţe fundamentale:

 

1. O ALIMENTATIE NATURALA SANATOASA,

 

2. O ODIHNA REGENERATOARE CORESPUNZATOARE,

 

3. CONTROLUL DEPLIN ASUPRA POTENTIALULUI CREATOR-SEXUAL(CONTINENTA SEXUALA PERFECT REALIZATA ATAT IN CAZUL BARBATULUI CAT SI IN CAZUL FEMEII).

 

Dacă aceste trei cerinţe vitale esenţiale sunt în mod constant îndeplinite, fiinţa umană poate atinge şi menţine apoi o excelentă stare de sănătate şi poate astfel avea o viaţă lungă şi fericită.

Întocmai cum un trepied nu poate rămâne în poziţie verticală dacă nu are cele trei picioare de spirijin intacte, la fel şi starea de sănătate a omului se bazează pe respectarea acestor trei cerinţe vitale esenţiale. Această viziune ayurvedică este foarte practică şi este deosebit de utilă tuturor fiinţele umane, indiferent de vârstă sau sex, indiferent de ţară sau de nivelul lor intelectual.

În mod natural, pentru a-şi putea menţine nealterată starea de sănătate şi pentru a putea trăi o viaţă lungă şi fericită, omul înţelept trebuie întotdeauna să urmărească să cunoască foarte bine şi totodată să respecte TOATE aceste trei cerinţe esenţiale ale unei vieţi fericite. Dacă doar una dintre aceste cerinţe este neglijată, ea va tinde să slăbească şi vigilenţa noastră de a respecta celelalte două.

Dacă nouă nu ne pasă ce mâncăm, dacă mâncăm haotic, orice şi oricum, fără să ţinem cont de principiile unei alimentaţii sănătoase, după aceea, în scurt timp, vom constata că nici odihna nu mai este satisfăcătoare sau vom vedea că nu vom mai putea avea un somn liniştit, ori vom constata că ne este mult mai dificilă exercitarea controlului asupra dorinţelor şi a potenţialului sexual.

În mod similar, dacă noi nu avem un somn odihnitor sau dacă neglijăm în mod constant necesitatea de a ne odihni atunci când avem nevoie, aceasta va conduce gradat la dereglarea obişnuinţelor alimentare sănătoase şi la diminuarea capacităţii de control asupra potenţialului sexual.

De asemenea, de fiecare dată când starea mentală de autocontrol se alterează, aceasta ne face să întâmpinăm după aceea dificultăţi în realizarea contineţei sexuale şi apoi, în consecinţă vom tinde să ne ne confruntăm cu dezechilibre atât în ceea ce priveşte hrana sănătoasă, cât şi odihna corespunzătoare.

Este prin urmare important să reţinem că dacă atunci când simţim că ne este foame (şi dacă ştim că avem un sistem digestiv sănătos) noi ne vom hrăni într-un mod echilibrat şi natural, sau dacă după o muncă grea (fie ea fizică sau mentală) noi ne vom odihni suficient cât pentru a ne regenera, şi de asemenea, dacă în mod constant vom urmări să ne controlăm simţurile, având totodată o activitate sexuală controlată şi sănătoasă, toate acestea vor reprezenta pentru noi o bază puternică pentru atingerea şi menţinerea unei stări de sănătate perfectă, cât mai mult timp.

Acest subiect este dezvoltat pe larg în cadrul „Programului Naţional de promovare a Ştiinţei milenare a vieţii – AYURVEDA” iniţiat şi susţinut de Asociaţia Naţională pentru promovarea Medicinelor Neconvenţionale – AMN

[harrypoker77]

Imi pare rau, @laura popescu a furat toata audienta. Da, stiu, ea triseaza, nu foloseste sani naturali. Lumea asta e nedreapta...

 

[diaconescum]

 

[yka]

Un alt subiect interesant-Ceaiuri pentru dragoste!Plantele ajuta organismul in alinarea multor probleme,iar unele remedii sunt recunoscute pentru actiunea lor de potentare a libidoului...Branca ursului-Sfat:pentru efecte sporite,bea cate trei ceaiuri pe zi,cu o jumatate de ora inainte de masa,si tine tratamentul cel putin trei luni...Coltii-Babei-Sfat:bea zilnic o cana,vreme de 1-2saptamani,cu pauza de cel putin sapte zile intre cure...Busuiocul-Sfat:ceaiul contribuie la intensificarea momentelor erotice din cuplu daca este baut zilnic,timp de o luna,de ambii parteneri....Pentru a beneficia din plin de puterile lor afrodiziace,infuziile din aceste plante se fac dintr-o lingurita de planta la 200ml de apa clocotita,acoperite un sfert de ora,apoi strecurate si consumate calde sau reci!....ma-m gandit ca poate ajuta,si e bine de stiut :gifs_ojos .

[diaconescum]

Da, un ceai poate ajuta, preveni sau ameliora anumite afectiuni. Exista tari unde se consuma zilnic (ceaiul de la ora 5), la noi mai putin, oricum ai de unde alege.

http://libersaspun.3netmedia.ro/wp-content/uploads/ceai-istoric-china-anglia-himalaya-feluri-de-ceai.gif

 

Beneficiile consumului de ceai, tratamente si terapii cu ceai:

 

Dupa apa care este absolut necesara vietii, ceaiul este cea dea doua cea mai consumata bautura in lume. Datorita efectelor sale curative putem spune despre ceai ca este un medicament natural deosebit de benefic pentru organism.

 

Ceaiul este preparat din frunze, muguri si lastari ale diferitelor soiuri de camellia sinensis cele mai cunoscute fiind ceaiul verde, ceaiul negru si ceaiul rosu. Cele mai recente cercetari au demonstrat proprietatile anticancerigene alea ceaiului derivat din camellia sinensis. Proprietatile antioxidante ale ceaiului sunt date de polifenoli, substante chimice continute de frunzele acestei plante.
Polifenolii protejeaza celulele de stresul oxidativ, previne coagularea si mentine fluiditatea sangelui, mentine un nivel scazut de colesterol, neutralizeaza enzimele care contribuie la cresterea tumorilor, stimuleaza sistemul imunitar.
Frunzele de ceai mai contin tanin, aminoacizi, glucide si uleiuri volatile. Un consum zilnic de ceai asigura un aport important de vitamine precum: B1, B2, B6, acid folic. Pentru ca este un foarte bun stimulent intelectual si fizic el poate inlocui cafeaua, nu are calorii si contine doar jumatate din cantitatea de cafeina a unei cani de cafea.

CEAIUL DE ALOE VERA
Pe langa producerea unui gel emolient, din frunzele de aloe vera se extrage si un suc amar, care este solidificat si van­dut sub forma de pulbere sau capsule, adesea amestecat cu alte ierburi. Abuzul de aloe vera sau se de alt laxativ poate duce la deshidratare si priveaza corpul de electroliti, ceea ce ar putea duce la probleme medicale serioase. Daca luati medica­mente pentru a regla ritmul cardiac, ca digoxin, lipsa de pota­siu ar putea provoca complicatii care va ameninta viata.
Actiune. Frunzele de aloe contin compusi numiti antra-noizi, care actioneaza dual asupra intestinului uman. Mai intai, este micsorata cantitatea de apa si de electroliti (ca sodiu si potasiu) care trece prin peretele intestinal in sange. In al doilea rand, antranoizii trimit apa si electrolitii din sange in intestine. Aceasta actiune duala actioneaza benefic asupra scaunelor, facand din aloe vera un laxativ puternic - poate la fel de puternic ca alte laxative date prin retete.
Utilizare. Sustinatori ai medicinei naturiste spun ca pro­prietatile curative ale aloei vera sunt multiple, dar cel mai cunoscut este ca laxativ. Aloe vera este adesea inclusa intr-un ingredient care ar curata colonul si care promite ca va va revigora prin stimularea aparatului gastrointestinal.
Aloe vera poate avea efecte secundare serioase, facand din ea o alegere deloc buna pentru autotratarea constipatiei. Daca suferiti de probleme constante cu intestinul, mergeti la medic.

CEAIUL DE BUSUIOC
Actiune interna: aromatizant, calmant al colicilor intesti­nale, stimuleaza digestia, este diuretic si antiseptic pulmonar.
Utilizare. Intern se administreaza in colici intestinale, balonari intestinale, bronsita, cefalee, ulcer gastric, anorexie, diaree, colita.
Se foloseste sub forma de infuzie - o lingurita la 200 ml apa clocotita. Se beau 3 ceaiuri caldute pe zi, dupa mesele principale.

CEAIUL DE CASTANE
Familia acestor arbori umbrosi cunoscuti sub numele de castani creste in Europa si in S.U.A. Semintele sunt procesate pentru a se obtine extractul de castan, care este vandut de obi­cei sub forma de capsule.
Actiune. Cercetarile existente sugereaza ca aceasta planta poate diminua umflaturile si alte simptome ale insufi­cientei venoase cronice. S-a aratat cum castanul actioneaza asemenea ciorapilor-compresa.
Utilizare. Tratarea problemelor circulatorii din venele picioarelor, in special insuficienta venoasa cronica.
Sa nu consumati niciodata seminte de castan neproce­sate sau ceai facut din ele; in aceasta forma bruta sunt otravi­toare.

CEAIUL DE CIMBRISOR
Plantele mai sunt cunoscute sub denumirea de lamaioara sau timisor. Contin ulei volatil, substante amare, tanin si zaharuri.
Actiune farmacodinamica.
Intern: antiseptic intestinal, coleretic, colagog, antiseptic al cailor respiratorii, antihelmintic.
Extern: sub forma de bai cu efect antiinfectios si relaxant al sistemului nervos.
Utilizare. Se administreaza in tuse convulsiva, bronsita, raguseala. Actioneaza asupra ficatului si rinichilor. Datorita uleiurilor volatile, ceaiul de cimbrisor poate fi folosit la eli­minarea viermilor intestinali. Este un bun tonic in cazul anemi­ilor.
Extern: Sub forma de bai in reumatism, guta, calmant, plagi, seboree - pentru tenurile grase.
Ceaiul se prepara cu 1-2 lingurite de planta in 250 ml de apa clocotita; se bea in trei reprize in timpul unei zile, de preferinta inainte de masa.

CEAIUL DE COADA CALULUI
Coada-calului este o planta care se gaseste in locurile argiloase si umede.
Planta mai este cunoscuta si sub denumirile de barba ursului si codaie. In scopuri medicinale se foloseste planta, fara radacina. Contine acid salicilic, fructoza si equisetogenina, substante de natura flavonoida, alcaloizii 3, substante de natura glicozidica, cunoscute ca antivitamine B1, acid m.alicsi oxalic, gliceride, vitamina C si saruri de potasiu.
Continand ulei volatil cu actiune antimicrobiana si saruri de potasiu ceaiul se foloseste ca antiseptic si in boli de rinichi si ve-zica. Prin diureza pe care o produce planta actioneaza favorabil in bolile de inima, ficat, piele in guta si reumatism.
Utilizare. In tulburarile digestive, ceaiul din coada-calului combate aciditatea crescuta, favorizand vindecarea ulcerului gastric.
Ceaiul se prepara din 3-4 lingurite de planta maruntita la un litru de apa. Planta se fierbe 10-15 minute, apoi se stre­coara. Ceaiul se bea in 3-4 reprize inaintea meselor. Se reco­manda ma-ceratia de planta la rece ca avand un efect diuretic mai crescut.

CEAIUL DE CORIANDRU
Este o planta exclusiv de cultura Este o planta" originara din Asia si i se mai spune coleandru. In scopuri medicinale se utilizeaza fructul. Fructele sale se folosesc ca stimulent al secretiilor.gastro-intestinale si calmant.
Contine ulei volatil, pinen, terpinen, acid petriselinic, lipi­de, amidon, substante minerale si pectine.
Utilizare. In anorexie, balonari, depresii digestive si vier­mi intestinali. Se utilizeaza intern sub forma de infuzie; o lin­gurita de fructe zdrobite la 300 ml apa clocotita; se bea caldut si fractionat in timpul unei zile.
O infuzie mai concentrata, facuta din 30 g fructe la 150 ml de apa ajuta la eliminarea viermilor intestinali. Intra in compozitia ceaiurilor gastric si contra colicilor.
Datorita continutului in ulei volatil, fructele de coriandru se intrebuinteaza in industria parfumurilor, lichiorurilor si condi­mentelor.

CEAIUL DE CRUSIN
Crusinul este un arbust care poate fi intalnit prin lunci si la marginea padurilor. Este cunoscut sub denumirea de lemn cainesc sau patachina. In scopuri medicinale se foloseste coaja.
Contine heterozide antrachinonice, doua gluco-frangu-lozide, antranoli, mucilagii, ceruri, steroli, flavonoide si saruri minerale.
Utilizare. Creste preistaltismul intestinal, stimuleaza con­tractia vezicii biliare si evacuarea bilei in intestin, coleretic, lax-ativ sau purgativ in functie de doza.
Se foloseste in constipatia cronica, si in insuficienta hepatica. In asociatie cu alte plante: anghinarea, papadia - se recomanda in afectiunile ficatului si mai ales in constipatiile datorite insuficietei secretiei biliare. Da foarte bune rezultate in cazul obezitatii daca se ia in fiecare dimineata cate un varf de cutit de pulbere de coaja de crusin.
Intern, ca decoct: peste o lingurita de coaja se toarna 350 ml apa clocotita, dupa care se fierbe inca 15 minute; se bea seara la culcare. Cantitatea de coaja folosita pentru ceai este in functie de starea de constipatie.
Contraindicatii. Nu se bea in cantitati mari deoarece provoaca colici puternice si scaune lichide. Nu se consuma planta proaspata deoarece provoaca greturi si varsaturi; se foloseste numai dupa un an de la recoltare.

CEAIUL DE ECHINACEEA
Aceasta planta originara din vestul Americii a fost mai intai folosita de bastinasii indieni pentru a vindeca rani si a trata infectii.
Actiune. Protejaza celulele sanatoase impotriva atacurilor bacteriene prin stimularea activitatii sistemului imuni-tar si a limfocitelor T in particular (celulele care ataca agentii patogeni).
Utilizare. Pentru a trata unele infectii instalate la nivelul superior al aparatului respirator, adica obisnuitele raceli, echi-naceea fiind folosita atunci cand nasul este infundat. Unii iau echinacea tot timpul anului, pentru ca ajuta la intarirea sis­temului imunitar.
Echinacea poate interaetiona cu medicamentele imuno-supresive, ca ciclosporina sau alte corticosteroide.
S-a folosit echinacea mult timp fara a manifesta efecte secundare.
Radacina, tulpina si florile roz-rosii pot fi preparate ca suplimente nutritionale, sub forma de capsule, siropuri, sucuri, ceaiuri.

CEAIUL DE GALBENELE
Creste pe terenuri necultivate la marginea drumurilor, pe langa garduri, de la campie pana la zona montana. Galbelele sunt cultivate prin gradini pentru florile lor galben-portocalii, fiind cunoscute ca filimica, calinica, ochi galbeni, rosioara sau ruj ulita.
Contin: saponozide triterpenice, carotinoide dintre care licopina, alfa si beta-caroten, luteina, xantofila, flavoxantina, flavonoizi si glicozizi flavonici, ulei volatil, substante amare, gumirezine, esteri colesterici ai acizilor laurir, miristic, palmitic si margaric; vitamina C si substante proteice.
Utilizare. Intern. Sedativ, antiinflamator gastro-intestinal, colagog si coleretic, maresc secretia biliara, cicatrizant prin stimularea circulatiei sangelui la nivelul tesuturilor. Se admin­istreaza in diskinezii biliare, ulcer gastric si duodenal, entero­colite.
Extern: antiinflamator hemoroidal, cicatrizant. In plagi greu vindecabile, degeraturi, arsuri, eczeme, acnee si in Trichomonas vaginalis.
Intern sub forma de infuzie: 2 lingurite de flori la 400 ml apa clocotita, inaintea meselor principale. O infuzie mai con­centrata se prepara din 3 linguri de flori la 150 ml apa; se beau 3 linguri pe zi.
Extern infuzie -10 g flori la 100 ml apa; se foloseste sub forma de spalaturi vaginale, ajuta la distrugerea protozoarului Trichomonas vaginalis. Sub forma de bai, cataplasme sau tinc-tura, florile se folosesc ca pansament pentru ranile care se vin­deca greu ca ulceratii, plagi cu puroi, arsuri, degeraturi, acnee, eczeme.
Pentru reglarea ciclului menstrual se recomanda a se lua, de 3 ori pe zi, 30 picaturi de tinctura in putina apa. Cu amestec de 15 g tinctura si 100 ml apa fiarta si racita se pot face comprese la rani, arsuri, ulceratii.
Tinctura de galbenele se obtine prin macerarea a 20 g flori la 100 ml alcool de 70A timp de 8 zile.
Compresele cu ceai de galbenele activeaza tenurile uscate.
Ceaiul de flori de galbenele asociat cu musetel, suna­toare, menta.si patlagina se recomanda in tratarea ulcerului stomacal si duodenal.
Galbenelele intra in compozitia ceaiului gastric si aromatizantului pentru bai.

CEAIUL DE GUARANA
Aceasta vita-de-vie de padure este originara din Bazinul Amazonului, unde bastinasii mestecau semintele de guarana.
Actiune. Actioneaza ca tonic al intregului organism si ca tratament pentru multe boli. Suplimentele nutritionale continand guarana sunt adesea promovate ca datatoare de energie si ca ajutor in curele de slabire.
Guarana va poate inviora, dar aceasta planta exotica va da energie pentru ca ea contine un drog obisnuit: cofeina.
Utilizare. Guarana contine cofeina, care provoaca efecte secundare neplacute la unii consumatori.
Prezentare. Ca supliment nutritional, extractul din semi­nte de guarana se vinde doar sub forma de pilule, dar e ade­sea amestecat cu alte ierburi.

CEAIUL DE IN
Inul se cultiva pentru tulpinile sale din care se scot fibre textile si pentru semintele din care se extrage un ulei gras uti­lizat atat in pictura, cat si in medicina.
Contine mucilagii formate din acid galacturonic, ram-noza, galactoza, xiloza, arabinoza, lipide formate din trigliceride ale acidului oleic, linoleic, miristic si in special linole-ic: protide, glucoza si acetona, saruri de potasiu si magneziu.
Utilizare. Intern se recomanda in constipatii, inflamatiile tubului digestiv. Datorita mucilagiilor pe care le contin au acti­une laxativ-purgativa si emolienta in inflamatiile tubului diges­tiv. Ceaiul preparat din seminte de in, amestecat cu putina lamaie, este utilizat in litiaza renala (piatra la rinichi) si in infla­matiile vezicii urinare.
Extern: antiseptic, calmant. Semintele macinate se folo­sesc sub forma ds cataplasme. Faina de seminte se amesteca cu apa si se fierbe pana devine o pasta; se pune apoi intre doua bucati de panza si se aplica pe locul bolnav. Se mentine in permanenta calda timp de cateva ore.
Cataplasma calmeaza durerile ajuta la fluidizarea si evacuarea puroiului. Se utilizeaza in abcese, furuncule. Pentru a se crea o actiune antiseptica e bine ca la faina de in sa se adauge si flori de musetel pulverizate. Pentru copi­ii mici, cataplasmele de mustar se fac amestecate cu faina de in pentru a scadea actiunea iritanta a mustarului.ln arsuri, uleiul de in se foloseste amestecat in parti egale cu apa de var. Se pune totul intr-o sticla curata si se agita pana se formeaza un lichid alb-laptos, cu care se unge arsura. Aceasta are pro­prietatea de a calma durerile, racori si vindeca rana.
Intern cu efect laxativ - o lingura de seminte intregi se ia cu apa seara la culcare.Macerare: in inflamatii intestinale - p lingura de seminte intregi la 100 ml apa la temperatura camerei, timp de o ora; se bea odata intreaga cantitate, oricand in timpul zilei.
Extern: in cistite sub forma de decoct -A linguri la 500 ml apa rece; se fierbe 20 minute, se fac spalaturi.Pentru cata­plasme se fierbe faina de in si musetel dat prin sita, in parti egale, pana devine o pasta; se aplica pe piele la locul dureros, calda, mentinandu-se pana se raceste.

CEAIUL DE LEMN DULCE
Planta este cunoscuta si sub denumirile: radacina dulce, iarba dulce. In scopuri medicinale se foloseste radacina.
Contine glicorizina, acid glabric, derivati de natura flavonoidica - licviritina si izolicviritina, un hormon estrogen de natura steroidica similar estradiolului, amidon, zaharuri reduca-toare, asparagina, substante minerale, vitamine din grupul B, dihidrostigmasterol.
Utilizare. Datorita glictrizinei de natura triterpenica fluidi-fica secretiile traheobronhice si faringiene, iar datorita derivatilor flavonoidici are actiune diuretica si antispasmodica, datorita acidului giiciretic si glabric actioneaza asupra echili­brului ionic si are actiuni antiinflamatoare.
Este antiinflamator articular, laxativ sau purgativ in functie de doza. Util in artrite, dismenoree, ulcer gastric, bronsita, constipatie, calculoza renala si biliara.
Cu radacina de lemn dulce se indulcesc ceaiurile si in acelasi timp se amelioreaza gustul neplacut al unor medica­mente.
La dispepsiile de fermentatie ceaiul se va indulci cu lemn dulce, deoarece, spre deosebire de zahar, acesta nu produce fermentatie.
Intern se foloseste sub forma de infuzie - o lingurita radacina la 200 ml apa clocotota; se beau 3 ceaiuri la 24 de ore; se foloseste la indulcirea alimentelor neproducand fer­mentatie.
Creste numai in regiuni joase. Lemnul dulce este putin raspandit in special in albiile parasite ale unor rauri.

CEAIUL DE MUSETEL
Musetelul numit in unele locuri si romanita, este una din­tre cele mai vechi si folosite plante medicinale. Creste pre­tutindeni, pe marginea drumurilor, ogoarelor, pe langa case.
Contine ulei volatil, apigenina, umbeliferona, eterul metil-ic al umbeliferonei, acid salicilic, fitosterine, subsante glico-zidice, acid clorogenic, camilina, vitamina B1, vitamina C, sub­stante minerale, matricina.
Utilizare. Datorita uleiului volatil florile de musetel au acti­une antispastica, anestezica, antiseptica si antiinflamatorie, protectoare si curativa in reactiile produse de iradieri, usureaza digestia si reduc inflamatiile mucoaselor, au actiune carmina-tiva, sedativa, de antiseptic gastric si intestinal. Este recunos­cut pentru activitatea sa sudorifica, antidiareica, bactericida si cicatrizanta.
Extern: ca emolient, antiseptic si descongestiv ano-rec-tal.
Intern: se recomanda pentru tratamentul gastritelor, enterocolitelor, dismenoreelor, diareei, infectiilor renale, astmu­lui bronsic la copii si in boli ale ficatului.
Ceaiul de musetel provoaca transpiratia, ceea ce face sa scada febra. Calmeaza tenurile inrosite si iritate.
Intern, sub forma de infuzie - o lingurita de flori la 250 ml apa clocotita; se beau 3-4 ceaiuri pe zi.
Extern: infuzie dintr-o cantitate de flori dubla. Se folosesc sub forma de comprese, bai, spalaturi, clisme, gargara.
Ranile cu puroi, arsurile, hemoroizii, durerile de gat, diferite ulceratii ale pielii, leucoreea, abcesele dentare, con­junctivita se trateaza cu musetel.
Pentru bai, se pun intr-un saculet de panza flori, peste care se toarna apa clocotita. Se lasa astfel pana ce baia ajunge, la temperatura normala a corpului, apoi se foloseste in scopul dorit. In arsuri, musetelul se poate folosi sub forma de ulei, care se prepara astfel: 10 g flori se umezesc cu o lingura de alcool. Dupa cateva ore acestui continut i se adauga 150 g ulei de floarea-soarelui si se incalzeste pe baia de apa (un vas cu apa in care se pune vasul cu musetel) timp de 2-3 ore pana ce alcoolul s-a evaporat. In tot acest timp, uleiul se amesteca adeseori. Se strecoara si se stoarce. Uleiul obtinut se pastreaza in sticle colorate la rece.
In cazul balonarilor se recomanda un ceai preparat dupa urmatoarea formula: musetel si fenicul, cate doua lingurite, radacina de nalba, de lemn dulce si frunze de menta, cate 4 lin­gurite din fiecare. Din acest amestec se iau doua lingurite care se oparesc cu doua cani de apa. Dupa 10 minute se strecoara lichidul si se indulceste. Se bea in cursul zilei cate o jumatate de cana cu ceai.
In gastrite si enterite se poate folosi urmatorul amestec de plante: musetel, coada-soricelului, pelin, menta si salvie. Se infuzeaza doua lingurite din acest amestec de plante cu o cana de apa. Se lasa 10 minute, apoi lichidul se strecoara si se bea neindulcit pe stomacul gol, in cursul unei zile, in doua-trei reprize.
Pentru ameliorarea durerilor provocate de menstruatiile dificile, se recomanda un ceai din 60 g musetel, 40 g frunze de menta, 40 g radacina de valeriana. O lingura din acest amestec de plante se opareste cu o cana de apa. Dupa racire se indulceste si se beau 2-3 ceaiuri pe zi.

CEAIUL DE PAPADIE
De la papadie, careia in unele locuri i se mai spune papa-lunga, sau parpsita-gainilor, se folosesc atat frunzele -Folim Taraxaci - cat si radacinile - Radix Taraxaci - care contin un principiu activ amar (taraxacina). In afara de acesta frunzele mai contin proteine, glucide, vitaminele A,B,C,D, iar radacinile, insulina, rezine, tanin, vitamine, sterol, colina, acid cafeic, sitosterina, substante proteice, grasimi, fructoza, vitaminele A, B, C, D, tiamina, acid nicotinic, colina.
Utilizare. Intern: coleretic si colagog, creste diureza, hipoacidifiant, laxativ, venotonic, depurativ.
Papadia se recomanda in toate bolile unde exista un dezechilibru glandular, precum si in obezitate (ingrasare peste masura) si gastrite hiperacide.
Rezultate bune da si in bolile de ficat - diskineziile biliare cu tulburari intestinale, marind secretia biliara. Normalizeaza circulatia sangelui. Ceaiul de papadie mai este folosit in guta si reumatism. Prin normalizarea circu­latiei sangelui este folosita in varice si ulcer varicos si are un efect indirect in vindecarea eczemelor si a altor boli de piele. Intern - infuzie: 3 lingurite de planta la 300 ml apa clo­cotita; se beau 3-4 ceaiuri pe zi.

CEAIUL DE PIN
Pinul vegeteaza in zona alpina, deasupra padurilor de conifere, intre 1.500 m si 2.300 m, in paduri compacte sau rare. Se intalneste in tot lantul carpatic, mai rar in muntii Apuseni, unde coboara pana la 1.500 m altitudine. Pinul creste alaturi de brad si molid si i se mai spune cifar sau luciu si zetin. Pinis montana numit jneapan sau jep creste in golurile mon­tane.
In scopuri medicinale se folosesc mugurii.
Contine ulei volatil care contine alfa pinen, beta pinen, beta felandren, limonen, delta caren, acetat de bornil, aldehida anisica si caproica, alcooli, aldehide si cetone. Utilizare. Extractele de ulei volatil in concentratii mici au efecte antiinflamatoare, antiseptice ale cailor respiratorii si a ale cailor urinare. Are proprietati diuretice, antiseptice si cica­triza nte.
Intern: in bronsite acute, traheite, pielite, cistite, uretrite.
Extern: mugurii de pin se folosesc pentru bai cu actiune antiseptica si cicatrizanta.
Intern: infuzie din 3 lingurite de muguri la 450 ml apa clo­cotita; dupa 20 minute se strecoara lichidul si se indulceste cu miere de albine sau cu zahar; se beau 3-4 ceaiuri caldute pe ziDin mugurii de pin se poate prepara un sirop zdrobindu-se 120 g muguri, peste care se toarna 120 g alcool de 70^. Se lasa la macerat, intr-un vas acoperit, timp de 10 ore, agitand; se toarna apoi 550 ml apa clocotita, iar dupa 7 ore se strecoara printr-o panza deasa. Se adauga 650 g zahar, se dizolva la cald pe baia de apa, se filtreaza printr-o panza, se com­pleteaza cu apa pana la un litru si se pastreaza in sticle mici. Copiii vor lua 3 lingurite pe zi, iar adultii 3 linguri pe zi.

CEAIUL DE SALVIE
Salvia este o planta sudica, folosita inca de pe vremea grecilor si a romanilor. Aceasta planta era atat de apreciata pentru proprietatile ei medicinale, incat romanii spuneau: "Pentru ce sa moara omul, cand in gradina creste salvia ?"
La noi se foloseste ca planta medicinala si ornamentala.
Planta este cunoscuta si sub numele de jales de gradina.
In scopuri terapeutice se folosesc frunzele.
Contine ulei volatil format din: tuiol sau absintol, alfa si beta-pinene, acetatde linalil, camfor, borneol, acetatde bornil, cineol, sescviterpene; tanin, acid ursolic, acid oleanolic, un principiu amar - picrosalvina, sitosteroli, acizii: fumarie, cloro-genic, nicotinic, cafeic, substante estrogene, vitamina Bi si C, azotat de potasiu.
Utilizare. Intern. Datorita compozitiei chimice complexe a uleiului volatil si a celorlalte principii active din frunze, extractele din aceasta planta medicinala au proprietati co-leretice, carminative, estrogene, antiseptice si usor astrin-gente, actioneaza ca expectorant, antispastic, bronhie, antiter-mic. Ceaiul de frunze de salvie are actiune antisudorifica, se foloseste in inflamatiile gastro-intestinale, balonari si spasme digestive. In bolile ficatului mareste secretia bilei. Se mai utiliteaza in bronsite cronice, diskinezii biliare, reumatism, varice si vaginita.
Extern: antiseptic si astringent. Salvia se foloseste sin­gura sau amestecata cu musetel si capsule de mac, in abcese dentare si.amigdalite, sub forma de gargara.
Ajuta, de asemenea, la vindecarea ranilor cu puroi si ulce-ratii ale pielii.
Intern - infuzie: o lingurita de frunza la 120 ml apa clocotita; se beau doua ceaiuri pe zi. Pentru oprirea transpiratiei se bea rece in mai multe reprize, in decursul unei zile.

CEAIUL DE SOC
Socul este un arbust care creste la marginea padurilor si pe langa garduri.
De la soc se folosesc florile - Flores Sambuci - mai rar fructele - Fructus Sambuci - in diferite boli.
Contine rutozida, ulei volatil, etil-amine, izobutil si izoamil-amine, beta glicozizi ai acizilor cafeic si ferulic, mucilagii, vitamina C.
Intern: are proprietati diuretice, laxative si galactogoge. Provoaca transpiratie (sudorific) abundenta, ajutand la scaderea temperaturii. Florile de soc au proprietati antinevral­gice.
Intern, ceaiul de flori de soc se ia contra tusei in afectiu­nile aparatului respirator: raceala, gripa, bronsita, ca si in con-stipatie. Se recomanda in reumatism, boli ale aparatului urinar.
Ceaiul de flori de soc mareste cantitatea de lapte ia femeile care alapteaza, se foloseste ca medicament natural in obezitate. Pentru aceleasi motive este recomandat in consti-patiile de natura nervoasa.
Extern, sub forma de bai sau cataplasme, este indicat in abcese, arsuri, avand proprietatea de a calma durerile, avand efect decongestiv. Antiseptic.
Intern - infuzie: 3 lingurite de flori la 300 ml apa clocotita; se beau 4 ceaiuri caldute pe zi. !
Laxativ - infuzie: 2-3 lingurite la 250 ml apa clocotita; se ia seara inainte de culcare.
Extern - infuzie: cantitatea de flori se dubleaza.
Se gaseste in padurile de deal si campie, in luminisuri si !la margini de paduri.
Fructele de soc se folosesc la prepararea marmeladelor si siropului. Siropul se poate prepara din 1000 g suc de fructe ia 800 g zahar. Pentru aroma se poate adauga in timpul fier­berii 50 g flori uscate apoi se filtreaza.

CEAIUL DE TRANDAFIR
Creste numai ca specie de cultura si necesita terenuri expuse la soare.De la trandafir se folosesc in scopuri medici­nale doar petalele.
Contine ulei volatil format din alcooli triterpenici alifatici si stearoterpenici, geraniol," nerol, citronelolul; taninuri, cianidina, derivati flavonici, zaharuri, ceara, acid galic.
Utilizare. Intern: antipiretic, antiinflamator, antiseptic, astringent. Uleiul volatil de trandafir este utilizat in practica ter­apeutica ca aromatizant pentru diferite unguente, creme. Ceaiul de petale de trandafir se recomanda in diareele cronice. El se foloseste si contra racelii, gripei, transpiratiei abundente si chiar bronsite.
Extern: dezinfectant si decongestiv. Se utilizeaza infuzia din petale uscate, sub forma de comprese pentru ochii obositi, in gargare, macerate in miere de albine, in tratamentul afecti­unilor bucale.
Petalele de trandafir servesc la prepararea "mierii rozate" cu aplicatie in unele iritatii ale cavitatii bucale la copii.
Intern; se administreaza pentru diaree cronice, infuzia din 2 lingurite de petale la 250 ml apa clocotita; se beau 3 ceaiuri pe zi.
Extern - aceeasi formula; se foloseste pentru comprese si spalaturi oculare (nu se indulceste).
Pentru scaderea febrei in viroze - otet aromatic: 100 g petale de trandafir se macereaza timp de 6 zile cu un amestec de 120 g spirt si 1000 g otet de vin. Dupa trecerea acestui timp, lichidul se filtreaza in sticle curate iar petalele se storc.

CEAIUL DE VASC
Vascul este o planta ce paraziteaza pomii fructiferi si unii arbori. De la aceasta planta se folosesc frunzele impreuna cu ramurile tinere - Folium Visci cum stipites.
Contine saponozide triterpenice: beta amirina si derivati ai acidului oleanolic, beta si alfa viscol, amine, beta feniletil-amina, inozitol, amino acizi liberi, vitaminele C si E, mucilagii, substante glicozidice, evercetina, zaharuri, acid viscic cu acti­une antitumorala, saruri minerale.
Utilizare. Datorita substantelor de natura triterpenica, derivatilor: colina si viscotoxina, vascul are proprietati hipoten-sive puternice (scade tensiunea arteriala) si cardiotonice. Este vasodilatator coronarian si periferic; are activitate bradi-cardizanta (bradicardie imediata si tardiva in tahicardii).
Intern, vascul are proprietatea de a influenta circulatia sangelui, facand sa scada tensiunea (hipotensiv), aduce o ameliorare in ateroscleroza, tulburari renale determinate de o tensiune ridicata.
Planta are o actiune antispasmodica, calmand crizele de astm, tusea convulsiva si sughiturile persistente.
Intern, sub forma de macerat, 3 lingurite de planta maruntita la 200 ml apa rece, se lasa 8 ore la macerat; se stre­coara si se indulceste; nu se fierbe. Se pot lua 3-4 cesti pe zi, din care una seara la culcare. Tratamentul se poate face si cu frunza de vasc, maruntita sub forma de pulbere, din care se iau 4 varfuri de cutit pe zi.
Se recomanda consultarea medicului inainte de inceperea oricarui tratament cu ceaiuri.

CEAIUL DE COADA SORICELULUI
Creste in locuri necultivate. Planta este cunoscuta si sub numele de alunei. Contine ulei volatil, compusi triterpenici, acid salicilic, formic, acetic, achileina, tanin, ulei gras, gliceride si saruri de magneziu. Datorita continutului de ulei volatil are put­ernice ca-litati antiseptice asemanatoare cu cele ale musetelu­lui. Avand si un principiu amar (achileina), care se gaseste in frunze, are proprietati stimulatorii asupra apetitului. Se reco­manda in stari alergice.
Utilizare.Cea\u\ de coada-soricelului se recomanda in menstruatia neregulata avand posibilitatea de a regla hemor­agiile abundente si de a calma durerile. O infuzie mai concen­trata facuta din 10 grame de planta la 100 g de apa ajuta la eliminarea viermilor intestinali. Ceaiul se bea dimineata pe stomacul gol.
Intern: bronhodilatator, antiseptic, expectorant, dezinfec­tant gastro-intestinal, carminativ, diminueaza secretiile gas­trice, antispasmodic al cailor biliare, analgezic, decongestiv hemoroidal. Se recomanda in anorexie, hemoroizi, hiperme-noree si dismenoree. Datorita extractelor eterice cu actiune antibiotica se recomanda in bronsite, gastrite, balonari abdo­minale si boli ale vezicii urinare.
Coada-soricelului intra in compozitia urmatoarelor ceaiuri: antiastmatic, gastric, hepatic, diuretic, laxativ-hemoroidal.
Ceaiul se prepara prin infuzare din 1-2 linguri de planta la 500 g de apa si se bea in 3 prize in cursul unei zile.
Extern, se foloseste sub forma de bai sau de comprese cu efecte calmante, antiinflamatoare si dezinfectante in arsuri, diferite plagi, eczeme, hemoroizi, ulcere varicoase si abcese dentare. Pentru bai se utilizeaza 30-50 de g de planta la un litru de apa. Compresele cu acest ceai calmeaza tenurile inrosite si iritate.

CEAIUL DE SUNATOARE
Sunatoarea, numita in unele locuri si pojarnita, creste in regiunile de campie si dealuri.
Contine ulei volatil, care contine alfa pinen si carburi sescviterpenice; derivati polifenici: o flavonoida - hiperozida (galactozida evercetolului), acid cafeic si colagenic; tanin de natura catehica, colina, saponine, saruri minerale.h2f155hu49mpu
Utilizare Intern, datorita uleiului volatil, hipericinei si ta-ninului, are actiunea antiseptica, astringenta si cicatrizanta.
Datorita derivatilor polifenolici, are actiune antispastica.
Impiedica infiltrarea grasa a ficatului; impiedica degener­area celulei hepatice. Are actiune antibiotica si antidiareica.
In hepatite si hepatite cronice evolutive, colecistite si ulcer gastric. Ceaiul din tulpinile florifere se ia contra tusei, racelii, crampelor gastrice, in boli de ficat, ca stimulent, pentru purificarea sangelui.
Extern, sub forma de bai si cataplasme, are proprietatea de a calma durerile, cicatriza ranile, folosindu-se mai ales in arsuri. Tro/ic si calmant; dezinfectant si cicatrizant; antiinflam-ator gingival.
Din sunatoare se prepara un ulei care serveste ca pansament in arsuri.
Intern - infuzie: o lingura de planta la 250 ml apa clo­cotita; se beau trei ceaiuri pe zi.
Extern: infuzie: cantitatea de planta se dubleaza.
Se utilizeaza sub forma de bai, cataplasme si gargara.
Pentru arsuri se foloseste uleiul de sunatoare: 25 g suna­toare uscata se umezesc cu 25 ml alcool concentrat si dupa 14 ore se adauga 250 ml ulei de floarea soarelui. Amestecul se tine 4 ore in baia de apa fierbinte, agitandu-se din cand in cand. Dupa 3-4 zile de repaus, se strecoara printr-o panza si se stoarce. Dupa o zi, se strecoara din nou, obtinandu-se un ulei limpede de culoarea roscata; se pastreaza la racoare si intuneric.

CEAIUL DE TEI
In tara noastra cresc mai multe specii de tei. In scopuri me-dicinale se folosesc insa numai florile impreuna cu bracteele lor de la speciile indicate mai sus. Proprietatile vin­decatoare ale teiului sunt cunoscute inca din vechime, cand se foloseau in scopuri me-dicinale coaja, frunzele si seva, iar mai tarziu au inceput sa fie intrebuintate si florile.
Teiul rosu este cel mai raspandit in tara noastra. Creste bine pe solurile brune, este o specie de semiumbra. Teiul alb are pretentii mai ridicate fata de temperatura. Este destul de rezistent la seceta.
Teiul cu frunza mare este mai rar, mai pretentios fata de caldura si lumina. Se intalneste in limita dintre campie si deal, pe soluri fertile.
Toate speciile se cultiva pe marginea soselelor, in par­curi, gradini si curti.
Contine mucilagii care prin hidroliza dau: acid poliuronic, hexoza si metilpentoza, acid galacturonic, ulei volatil; flavonoide, gume, tanin, zahar, colina si acetilcolina.
In uleiul volatil se gaseste un alcool alifatic - farnesolul -r care imprima florilor de tei mirosul caracteristic.
Utlizare Intern, actiune sudorifica, antitermica, emolienta, expectoranta si sedativa. Datorita uleiului volatil cu actiune neurosedativa si antiseptica, florile de tei sunt utilizate ca seda-tive in insomnii, stari anxioase si iritabilitate. Ceaiul de flori de tei contribuie la vindecarea racelii si gripei, stimuland transpi­ratia abundenta, facand sa scada temperatura crescuta a cor­pului. Florile de tei au o actiune linistitoare si ajuta la eliminarea secretiilor bronhice.
Asociate cu musetel si menta, florile de tei usureaza digestia si tonifica mucoasa gastrica.
Extern: calmant general, sub forma de bai si deconges- tiv. Fiind calmant general si decongestiv, florile de tei sunt folosite sub forma de bai in linistirea copiilor nervosi si bolnav­ilor de tuse convulsiva. Ceaiul de flori de tei, la care se adauga bicarbonat de sodiu, este utilizat sub forma de gargara in infla­matii ale amigdalelor, este indicat pentru combaterea cearcanelor, tinandu-se pe ochi timp de 15-20 minute.
Intern - se utilizeaza sub forma de infuzie: o lingurita de flori la 250 ml apa clocotita; se beau 3-4 ceaiuri pe zi indulcite cu miere de albine sau cu zahar.
Extern, pentru gargara, infuzie din 25 g de flori la 250 ml apa clocotita, la care se adauga 5 g de bicarbonat de sodiu. In amigdalite, gargara se face cu ceaiul cald.
Pentru bai: infuzie din 600 g produs uscat la 3,5 litri de apa clocotita; dupa strecurare, lichidul rezultat se amesteca cu apa din cada care trebuie sa aiba temperatura de 36s C. Se sta in cada 20-25 minute.

CEAIUL VERDE
Actiune. Dupa apa, probabil ca ceaiul este cea mai con­sumata bautura de pe glob. Frunzele de ceai negru si de ceai verde provin de la aceeasi specie de copac, care e tot timpui verde, Camellia sinensis. Ceaiul negru, varietatea cea mai des folosita in Occident provine din frunzele cele mai viguros pre­sate, pentru a se elibera o enzima care le da culoare intensa si aroma. Ceaiul verde, care e mai popular in Asia si Africa, este facut din frunzele care sunt presate mai bland.
Utilizare. Rata bolilor de inima si a cancerului este scazuta in tarile asiatice, unde oamenii beau mult ceai verde. Desi asiaticii pot avea si alte obiceiuri care sa-i protejeze, unii cercetatori cred ca ceaiul verde contine compusi valorosi care lupta cu bolile. In mod particular, ceaiul este bogat in flavonoide, substante care se gasesc din abundenta si in fructe si in legume.
Teste de laborator au demonstrat ca flavonoidele din ceai actioneaza ca niste antioxidanti foarte puternici, neu­tralizand activitatea radicalilor liberi si prevenind oxidarea colesterolului. Unele cercetari pe animale su-gereaza ca ceaiul verde poate incetini cresterea tumorilor si reduce riscul afecti­unilor cardiace.Raman multe de aflat despre efectul ceaiului verde asupra oamenilor. Oamenii de stiinta iau in consi-derare ceaiul verde si in alte scopuri. Pierderea in greutate este unul dintre ele.
Extractul de ceai verde, ca si ceaiul insusi, contine cofeina. Cercetari au aratat ca o cantitate mica de cofeina poate creste atentia si capacitatea de a asimila informatii (pe cand cantitati mari de cofeina pot avea efecte secundare neplacute).
Asa cum s-a precizat, ceaiul verde contine cofeina, care, in doze mari, poate provoca iritare si insomnie. Discutati cu un medic inainte de a lua un supliment nutritional care contine cofeina, din moment ce doze mari pot avea efecte adverse asupra creierului si sistemului cardiovascular, (este disponibil si extrasul de ceai verde fara cofeina).

CEAIUL DE AFINE
Actiunea farmacodinamica: astringent, bacteriostatic, scade zaharul din sange.
Utilizare, Antidiabetic. Datorita principiului activ, mirtilina, numita si insulina vegetala, scade zaharul din sange. Se foloseste in guta, reumatism, infectii urinare, uremia. t1h687te59gqr
Este antidiareic, folosit in cazul enterocolitelor de fermentatie si putrefactie. Se foloseste in cresterea acuitatii vizuale.
Plecand de la observatia ca in urma consumarii de fructe de afin ochiul se adapteaza mult mai usor cand trece de la lumina la intuneric. In ultimul deceniu s-au obtinut din acest produs o serie de preparate cu asemenea proprietati terapeutice.

[ananda]

Da, YKA asa este, de acord si cu ceaiurile prezentate destul de detaliat de diaconescum, totusi trebuie precizat ca ceaiurile au efect mai slab decat maceratul si decat administrarea de plante sublinguala. Deci pentru efecte de purificare sunt foarte bune ceaiurile iar pentru tratamentul anumitor afectiuni sunt de preferat administrarea de plante sublinguala,maceratul,tinctura sau extractul fluid.

De asemenea pentru sezonul rece ceaiurile caldute sunt foarte recomandate.

Relativ la ceaiurile fierbinti reamintesc faptul ca mierea trebuie adaugata atunci cand ceaiul are temperatura de maxim 40 de grade(temperatura ridicata distruge mierea aceasta devenind toxica pt organism)

 

Iata cum se mai pot prepara plantele:

 

Administrare sublinguala: O lingurita din pulbere fina din combinatia recomandata de plante(obtinuta prin macinarea plantei uscate cu rasnita electrica)

se pune sub limba si se umezeste eventual cu o lingurita de apa, apoi se tine sub limba 5-20 minute, apoi se inchite intregul continut cu jumatate de pahar de apa.Absorbtia plantelor sublinguala este extrem de puternica si completeaza absorbtia prin sistemul digestiv astfel se obtin efectele vindecatoare maxime.

 

Maceratul. Intr-o cana de apa (250 ml) se pun 1-2 lingurite rase de pulbere de planta (obtinuta prin macinarea plantei uscate cu rasnita electrica de cafea). Se lasa la macerat la temperatura camerei timp de opt ore, eventual de seara pana dimineata. Se filtreaza si se consuma in maximum 8 ore de la preparare (cu conditia sa nu fie pastrat la temperaturi mai mari de 21?C).
 

Tinctura. Se umple pe trei sferturi un borcan de sticla cu pulbere de planta (obtinuta prin pisare in mojar sau prin macinare cu rasnita electrica de cafea). Pulberea nu se indeasa deloc si apoi se adauga alcool alimentar, agitand din cand in cand vasul pentru ca alcoolul sa patrunda cat mai bine planta, pana la umplerea borcanului. Se lasa la macerat zece zile, dupa care se filtreaza prin tifon si se pune in sticlute mici, care se pastreaza in loc intunecos. Se iau 1-2 lingurite de tinctura de trei ori pe zi, diluate intr-un pahar de apa, pe stomacul gol.
 

Extractul fluid. Se iau sase linguri de tinctura, se pun intr-o farfurie intinsa si se lasa vreme de 4-5 ore la evaporat, pana cand mai raman doua linguri (deci scade cantitatea de trei ori). Se obtine o pasta inchisa la culoare si cu efect foarte puternic. Aceasta se administreaza in termen de cateva ore dupa terminarea evaporarii sau se conserva prin adaugarea unei tincturi din alta planta ori prin depozitare in frigider (maximum sapte zile). La evaporare, nu vor fi supuse plantele care contin uleiuri volatile: busuioc, arnica, lavanda, valeriana. Pentru afectiunile usoare, se administreaza o lingurita de extract fluid de trei ori pe zi; in afectiunile mai serioase, se iau 6-10 lingurite de extract pe zi. Din plantele cu grad ridicat de toxicitate nu se fac extracte fluide pentru uz intern.

[dau in bot]

tie cianura iti trebe'

[oןʎ]

@ananda  si @ diaconescum , eu personal voi citi ce scrieti voi  ( adica postari lungi cat un tren cu 5 vagoane ) atunci cand le veti scrie voi cu mana voastra, nu copy/paste . 

Ce plm , voi credeti ca ati inventat roata? Ce spuneti voi acum, cu fumatul, cu ceaiurile, sunt discutate si rasdiscutate in alte parti de milioane si milioane de ori si parerile sunt impartite. 

Apropo, ananda ti-ai dat drumul anul asta vreodata ? 

Apropo, diaconescum.le, cand mergi la amada ca si-a schimbat patul si si-a luat pantofi noi,masura 41.

[dau in bot]

 

[ananda]

@oly - majoritatea posturilor in cazul meu sunt scrise de mana mea ... ciudat ca nu ti-ai dat seama ... am doar 2 postari cu citate pe acest topic si asta doar pt ca erau foarte concis formulate si bine explicate ... de asemenea aceste citate au fost corectate de mine pt a transmite numai ce este corect(verificat de experienta practica ce a dat rezultate)

Un astfel de post poate exprima intr-o forma placuta multora(concisa, ordonata) dintre voi deci are rostul ei ... dau un exemplu: unii dintre voi pot avea anumite antipatii fata de Ananda sau diaconescum si au tendinta sa contreze, sa contrazica din acest motiv(indiferent cat de pretioasa este informatia care vine spre ei atunci) dar in schimb un post publicat intr-o revista ce prezinta terapii naturiste, principii ale unui trai sanatos poate fi acceptat mai usor.

Discutiile si rasdiscutiile nu ajuta mai deloc ... decat poate la anumite clarificari ... numai PRACTICA conteaza, deci daca cititi, scrieti, editati despre ceaiuri nu prea conteaza ...BETI CEAIURILE ! selectate in prealabil intr-un mod inteligent si va veti convinge prin propria experienta de eficienta lor extraordinara, de pace, liniste, echilibrare, vindecare, alinare, trezirea afectivitatii, claritate la nivel mental, detoxifiere etc

 

Iar daca nu stiti ce ceaiuri(macerate) vi se potrivesc puteti intreba aici sau la mine pe blog va voi raspunde fiecaruia detaliat pana va veti lamuri ...

[oןʎ]

ananda, stiu ca esti o persoana echilibrata,responsabila si mie imi plac astfel de persoane. Si eu sunt la fel in multe aspecte. Crede-ma ca si  eu incerc, cum faci si tu, sa sfatuiesc pe multi dintre prietenii sau cunoscutii mei in multe privinte atat cat ma pricep, dar...daca il vad ca nu vrea o data, nu vrea de doua ori...posibil sa incerc si a treia oara, asa, doar sa ma conving eu ca nu vrea...de ce sa mai insist ?

Acum te intreb pe tine.NU CUNOSTI PE NICIUNUL DE AICI DE PE FORUM, nu ai tangenta cu el in viata reala,DECI...CE URMARESTI ? De ce tot insisti ? Daca tu esti multumit cu viata ta, cu continenta, cu ceaiurile, cu iubirea, de ce esti interesat sa fiu si eu/noi/altii la fel ? Eu asta nu inteleg. 

In loc sa te bucuri ca ai destul ceai pentru tine. Gandeste-te cum ar fi daca toata lumea ar incepe sa bea ceai si tu nu ai mai avea pentru tine sau ar fi mult mai scump ( piata libera, cerere mare...pret mai mare).

Aca ca sfatul meu, incearca sa discuti aceste lucruri pe forumuri de specialitate, unde oamenii chiar sunt interesati de asa ceva. Posibil tu sa "te irosesti" pe aici , in timp ce multe alte persoane, pe un alt forum, au nevoie de sfaturile tale.

Crede-ma, nu te mai baga cu forta in nicio discutie pentru ca te ia lumea de papagal.