Amalia 0748663787

[Eugenix]

Buna, 

Astazi am vizitat-o pe domnisoara Amalia. 

Contact: pe WhatsApp si am respectat dorinta ei in legatura cu poza la profil, varsta, intervalul de timp, doleantele mele si mentiunea ca poate sa-mi raspunda oricand.

 Locatia :  Apartament curat si ingrijit, baie dotata cu de toate - nota 9

 Actiunea :  ON si NP cu FK din plin - nota 10

    M-a incarcat de tot cu energie prin felul in care m-a mangaiat si m-a sarutat.

 GFE - nota 10

     Ca atitudine este placuta, amabila, vorbareata, zambitoare, stie sa intretina o conversatie!

 Cadou - 350 / 60 min

 Concluzie : De revenit de fiecare data cand este in oras.

https://www.publi24.ro/anunturi/matrimoniale/escorte/anunt/amalia/e3f63d7156eh7249d2040084107ghh55.html

 

Bafta !

[cipsanit]

La 28.02.2022 la 17:08, Vizitator Amalia10 a spus:

Buna, da😘. Voi fi săptămâna aceasta aici. 

Bună.  Ți-am trimis mesaj pe whatup. 

[Alexa0]

Acum 18 ore, Eugenix a spus:

Buna, 

Astazi am vizitat-o pe domnisoara Amalia. 

Contact: pe WhatsApp si am respectat dorinta ei in legatura cu poza la profil, varsta, intervalul de timp, doleantele mele si mentiunea ca poate sa-mi raspunda oricand.

 Locatia :  Apartament curat si ingrijit, baie dotata cu de toate - nota 9

 Actiunea :  ON si NP cu FK din plin - nota 10

    M-a incarcat de tot cu energie prin felul in care m-a mangaiat si m-a sarutat.

 GFE - nota 10

     Ca atitudine este placuta, amabila, vorbareata, zambitoare, stie sa intretina o conversatie!

 Cadou - 350 / 60 min

 Concluzie : De revenit de fiecare data cand este in oras.

https://www.publi24.ro/anunturi/matrimoniale/escorte/anunt/amalia/e3f63d7156eh7249d2040084107ghh55.html

 

Bafta !

mai este disponibilă in piatra  ?

[cipsanit]

Acum 3 ore, Alexa0 a spus:

mai este disponibilă in piatra  ?

Nu pentru toți,  lucrează în circuit închis. 

[Eugenix]

On 6/11/2024 at 1:53 PM, Amalia10 said:

Nu raspund decât celor care au o poza de profil la WhatsApp cu ei, iar mesajul va rog sa specifice vârsta voastra, intervalul de timp pe care doriți sa îl petrecem împreuna, ce doleanțe aveți, și de asemenea când va pot raspunde înapoi.     NU accept persoane sub 30 de ani! 

1 hour ago, cipsanit said:

Nu pentru toți,  lucrează în circuit închis. 

Daca reusesti sa respecti dorinta ei in legatura cu modalitatea de comunicare, ai sanse sa iti raspunda.

Bafta !

[carlos270]

Salutare !

Știe cineva cănd revine Amalia la Piatra-Neamț ?

[marian1987p]

Cand m-ai revii in piatra neamt?

[strumpf]

La 26.11.2024 la 11:06, marian1987p a spus:

Cand m-ai revii in piatra neamt?

Se scrie Când mai revii în Piatra Neamț...🙄

[hulpavinho]

A mai vorbit cineva cu ea?

[antonvass]

Revine pe 26.01

[Pid1990]

1 oră în urmă, antonvass a spus:

Revine pe 26.01

🥰

[Eugenix]

6 hours ago, antonvass said:

Revine pe 26.01

https://www.publi24.ro/anunturi/matrimoniale/escorte/anunt/amalia/e3f63d7156eh7249d2040084107ghh55.html

[alexandruftw]

Ajunge azi oare?

[Eugenix]

On 1/26/2025 at 10:07 AM, alexandruftw said:

Ajunge azi oare?

A ajuns in Piatra Neamt.

Are probleme cu cartela telefonica.

Doar WhatsApp, fara apeluri sau SMS.

 

[rohustler69]

A vorbit cineva cu ea !? Am incercat de mai multe ori! Ori nu mai are numărul meu ori !?😭😭😭😭

[alexandruftw]

da-i mesaj pe wapp

 

[emyvio21]

Acum 2 ore, rohustler69 a spus:

A vorbit cineva cu ea !? Am incercat de mai multe ori! Ori nu mai are numărul meu ori !?😭😭😭😭

Am  vrbit azi cu ea,dar avea full pe mâine .

[rohustler69]

Rezolvat! She's a busy little 🐝 !

[Edyxx]

Stați la rând ca la Arsenie Boca ! poate..poate pică ceva 🤣🤣🤣

[vatilos]

Acum 38 minute, Edyxx a spus:

Stați la rând ca la Arsenie Boca ! poate..poate pică ceva 🤣🤣🤣

😂😂😂😂

[Alexa0]

Acum 9 ore, Edyxx a spus:

Stați la rând ca la Arsenie Boca ! poate..poate pică ceva 🤣🤣🤣

🤪🤣🤣

[edyedy1113]

La 30.01.2025 la 22:15, Edyxx a spus:

Stați la rând ca la Arsenie Boca ! poate..poate pică ceva 🤣🤣🤣

A și lipsit destul,dorul e mare🤤

[rohustler69]

Amalia este din alta lume față de tot ce acum in Piatra Neamț, de aceea am romanțat vizita la ea sub forma de mai jos ! 

Ravic urcă treptele scării prăfuite, trăgându-și gulerul hainei peste ceafă. Afară, ruinele fostului restaurant Nefertiti se ridicau ca niște moaște ale unei epoci uitate. Când deschise ușa camerei, o văzu pe Amalia așezată pe pervaz, privind strada pustie. Pielea ei, luminată slab de becurile difuze, părea translucidă, dezvăluind o rețea de vene albastre ca harta unui oraș interzis.

Camera 19 mirosea a apartament proaspăt renovat și parfum scump, o combinație care aducea aminte de iluziile celor ce credeau într-un nou început.

Amalia purta niște tocuri care tăiau podeaua ca niște seceri. Silueta ei de clepsidră părea sculptată în timpul unei ere glaciare—un monument la adresa vanității omenești, cu șolduri care înghesuiau orizontul și un decolteu ce desafia legile fizicii. Sânii ei, doi martori ai unei geneze artificiale, jucau un balet obscen sub mătasea rochiei, în timp ce buzele umflate de acid hialuronic licăreau ca două vipere îmbălsamate.

—Ai venit Ravic, spuse ea fără să-și întoarcă privirea.

Se ridică lent, apropiindu-se de el cu o mișcare calculată. Era liniștea dinaintea furtunii, un moment suspendat între dorință și abandon.

—Nu plătești pentru trup, mă avertiză, desfăcându-și catarama curelui cu o șișuire de șarpe. Plătești pentru uitare.

Mâinile îi erau reci, dar respirația fierbinte. Când mă sărută, gustul ei era un amestec de tutun mentolat și amar—ca și cum ar fi sorbit din cupa unui înger decăzut ce-și amintește încă de mană. Părul ei blond, vopsit în nuanțe de deznădejde, îmi umplea gura de fire artificiale ce miroseau a sfârșit de seară în baruri de cartier.

Prima oară, Ravic o ridică pe Amalia pe marginea pervazului, sprijinindu-i coapsele pe umerii săi. Ea și-a arcuit spatele, lăsând un geamăt care s-a confundat cu vântul ce sufla prin geamul crăpat. Mușcându-și buza inferioară, l-a atras spre ea cu disperarea unei femei care vrea să uite.

Apoi , pe podea, într-o fărâmă de clarobscur,  cand trupurile lor se unduiau ca doi serpi împreunați  , Amalia și-a tras unghiile peste pieptul lui Ravic, lăsând urme de dorință brutală pe pielea sa. Cu fiecare mișcare, suflarea lor se amesteca, un schimb mut de povești neștiute, de nevoi imposibile.

Ultima oara , pe patul dezordonat, cu lumina orașului licărind pe peretele din față, Ravic o luă între palme, căutând răspunsuri în ochii ei. Amalia râse, un râs stins, aproape dureros, în timp ce trupul ei se unduia sub atingerile lui, cerând un abandon complet.

Prin pereții subțiri auzeam un televizor bârfind în limba turcă, în timp ce degetele ei-mi cercetau coastele ca un arheolog deziluzionat care știe că va găsi doar oase.

—Așteptai o curvă, șopti ea, mușcându-mi lobul urechii cu o cruzime care promitea absolvire. Dar eu sunt doar o oglindă. Ce vrei să-ți reflecte?

Trupul ei era un laborator de paradoxuri: sâni care provocau rugăciuni, dar talie de viperă; ochi albaștri-închisi ca morminte proaspete, dar un zâmbet care pomenea despre paradisuri pierdute.

Când a plecat spre baie, lăsând în urmă doar o dâră de ruj roșu-sânge pe perna zdrențiuită, am realizat că fusese cea mai sinceră relație din viața mea—o liturghie a nelalocului, unde trupurile noastre fuseseră doar instrumente de tortură și mântuire.

Pe podea, lângă pat, am găsit o aripioară de plastic de la o costumație ieftină. Nu știam dacă rămăsese de la Crăciun sau dacă era ultima piesă din identitatea ei de înger decăzut.

[Edyxx]

Acum 1 minut, rohustler69 a spus:

Amalia este din alta lume față de tot ce acum in Piatra Neamț, de aceea am romanțat vizita la ea sub forma de mai jos ! 

Ravic urcă treptele scării prăfuite, trăgându-și gulerul hainei peste ceafă. Afară, ruinele fostului restaurant Nefertiti se ridicau ca niște moaște ale unei epoci uitate. Când deschise ușa camerei, o văzu pe Amalia așezată pe pervaz, privind strada pustie. Pielea ei, luminată slab de becurile difuze, părea translucidă, dezvăluind o rețea de vene albastre ca harta unui oraș interzis.

Camera 19 mirosea a apartament proaspăt renovat și parfum scump, o combinație care aducea aminte de iluziile celor ce credeau într-un nou început.

Amalia purta niște tocuri care tăiau podeaua ca niște seceri. Silueta ei de clepsidră părea sculptată în timpul unei ere glaciare—un monument la adresa vanității omenești, cu șolduri care înghesuiau orizontul și un decolteu ce desafia legile fizicii. Sânii ei, doi martori ai unei geneze artificiale, jucau un balet obscen sub mătasea rochiei, în timp ce buzele umflate de acid hialuronic licăreau ca două vipere îmbălsamate.

—Ai venit Ravic, spuse ea fără să-și întoarcă privirea.

Se ridică lent, apropiindu-se de el cu o mișcare calculată. Era liniștea dinaintea furtunii, un moment suspendat între dorință și abandon.

—Nu plătești pentru trup, mă avertiză, desfăcându-și catarama curelui cu o șișuire de șarpe. Plătești pentru uitare.

Mâinile îi erau reci, dar respirația fierbinte. Când mă sărută, gustul ei era un amestec de tutun mentolat și amar—ca și cum ar fi sorbit din cupa unui înger decăzut ce-și amintește încă de mană. Părul ei blond, vopsit în nuanțe de deznădejde, îmi umplea gura de fire artificiale ce miroseau a sfârșit de seară în baruri de cartier.

Prima oară, Ravic o ridică pe Amalia pe marginea pervazului, sprijinindu-i coapsele pe umerii săi. Ea și-a arcuit spatele, lăsând un geamăt care s-a confundat cu vântul ce sufla prin geamul crăpat. Mușcându-și buza inferioară, l-a atras spre ea cu disperarea unei femei care vrea să uite.

Apoi , pe podea, într-o fărâmă de clarobscur,  cand trupurile lor se unduiau ca doi serpi împreunați  , Amalia și-a tras unghiile peste pieptul lui Ravic, lăsând urme de dorință brutală pe pielea sa. Cu fiecare mișcare, suflarea lor se amesteca, un schimb mut de povești neștiute, de nevoi imposibile.

Ultima oara , pe patul dezordonat, cu lumina orașului licărind pe peretele din față, Ravic o luă între palme, căutând răspunsuri în ochii ei. Amalia râse, un râs stins, aproape dureros, în timp ce trupul ei se unduia sub atingerile lui, cerând un abandon complet.

Prin pereții subțiri auzeam un televizor bârfind în limba turcă, în timp ce degetele ei-mi cercetau coastele ca un arheolog deziluzionat care știe că va găsi doar oase.

—Așteptai o curvă, șopti ea, mușcându-mi lobul urechii cu o cruzime care promitea absolvire. Dar eu sunt doar o oglindă. Ce vrei să-ți reflecte?

Trupul ei era un laborator de paradoxuri: sâni care provocau rugăciuni, dar talie de viperă; ochi albaștri-închisi ca morminte proaspete, dar un zâmbet care pomenea despre paradisuri pierdute.

Când a plecat spre baie, lăsând în urmă doar o dâră de ruj roșu-sânge pe perna zdrențiuită, am realizat că fusese cea mai sinceră relație din viața mea—o liturghie a nelalocului, unde trupurile noastre fuseseră doar instrumente de tortură și mântuire.

Pe podea, lângă pat, am găsit o aripioară de plastic de la o costumație ieftină. Nu știam dacă rămăsese de la Crăciun sau dacă era ultima piesă din identitatea ei de înger decăzut.

Ce mai !!! Și Nichita Stănescu ar fi invidios pe așa recital ! Eu unul deja am tras apa !!! 🤣🤣🤣

[Alexa0]

Acum 6 minute, Edyxx a spus:

Ce mai !!! Și Nichita Stănescu ar fi invidios pe așa recital ! Eu unul deja am tras apa !!! 🤣🤣🤣

Omul e in lumea Lui . 🤧