Ce este iubirea.....

[Vizitator]

a-i perfecta drepta-te. gIndurile n-e cinuiesc pa to-ti

http://nostres.ucoz.ro/_ph/3/2/937052786.jpg?1426712097

[Vizitator Eutuel123]

Yka, te contrazic, cand iubesti nu alegi pe cine si cui sa-i oferi acest dar...ar fi prea bine sa fie asa, te indragostesti de cineva si speri ca si acel cineva sa iti intoarca "dar"-ul inapoi.

[andreea_good]

https://www.youtube.com/watch?v=sR4tHkM2f9M

 

N-a fost sultan mai fericit vreodata 

Si nici un cersetor mai trist ca mine.

 

 

Fete-fete, mândre fete...

Pupate de dragobete.

Fete dragi și desuete

Și escorte cucuiete...

 

M-ați iubit întotdeauna

Cum iubește gaița pruna,

Luată-n plisc la înălțime...

Credeați voi c-așa mi-e bine!

 

Credeați c-o să devin zen

Când vă-nghit fondul de ten.

Ascunse sub carapace,

Peste buci, să dau capace.

 

Credeați voi... c-așa îmi place.

 

Când v-ați săturat de ea

Ați lăsat pruna din gură

V-ați uitat la mutra mea

Când căderea a fost dură.

 

V-ați spălat, m-ați dat pierdut

V-am implorat cu suspine,

Despărțiri... Să fie line!

M-ați jucat ca la barbut

Și-am ciocnit pahare pline

Mi-ați luat banii și-ați tăcut

Iar în suflet mi-e rușine.

Și credeați că mi-a plăcut...

Eu sunt rău, voi sunteți bine...

 

Am venit la voi galop,

Cu emoții - pas cu pas...

S-aștept ca prostul la stop

C-aveați alți clienți de tras.

 

Mă uitam după șampoane,

Voi mi-ați zis că sunt miop.

Să torn apă pe organe

Și să mi le le șterg la mop!

Ați uitat stimate doamne

Când făceați autostop.

 

Apoi, voi, niște cucoane

Nu mă voiați, că-s prea gras

Frecați șpițul la butoane

Și tot vă strâmbați de nas...

Îți dau iubire Ioane!

Dar vezi c-o măsor cu ceas.

 

Furam flori ca delicvenții

Să v-aduc un trandafir,

Dar voi nu iubiți clienții

Și-l aruncați cu sictir.

 

Dar eu v-am plăcut pe toate,

Așa... trist, în felul meu.

Făceați sexul ca pe roate,

N-aveați niciun Dumnezeu...

 

Eu veneam zâmbind la voi,

Mă prezentam că sunt Marcu

Iar voi mă strângeați de coi

Cum că nu-mi mai trăgea arcu'.

 

An de an... dintotdeauna,

V-am văzut, plătit, futut

Dar nu mi-ați plăcut niciuna,

Niciuna nu mi-ați plăcut!

 

Și cum nu iubeam niciuna

Într-o zi apăru' una.

Cea mai mândră fată bună,

Rumenă ca o căpșună.

Trist în suflet, vere, ești - 

Când ți-e frică să iubești!

Dar vrei să ți-o păstrezi vie

Și n-ai da-o pe o mie

Și i-ai da o-mpărăție.

 

Până nu te pierzi cu firea

N-o să știi ce e iubirea

Nimic nu fute mai forte

Ca dragostea de escorte.

 

Doar că ai as de atu,

Nu-ți da cu părerea tu!

Oare iubirea ce e...

Ce o fi și ce nu e?

Ce e bine și ce nu...

E-un cuțit vârât în suflet?

E-o mare petrecere?

E roman cu Winetou?

N-o să știi ce e iubirea,

Nu știi curvar pătimaș!

Tu știi doar să dai din bucă,

S-arunci banii pe făraș.

.............................................

 

Ce e val ca valul trece. Voi aveți sufletul rece!

 

[estrogen]

Iubirea e atunci cind nu o poti scoate din cap orice ai face. Gindurile i-ti fug mereu la ea.

Te inseli, aia nu e iubire, e circ

[estrogen]

Cel ce iubeste fara conditii nu impune limite nici propriei sale libertati,nici libertatii altcuiva.El nu incearca sa-si pastreze iubirea - pentru ca, a incerca sa o pastrezi,inseamna a o pierde.

 

Iubirea e un dar ce trebuie oferit incontinuu,asa cum fiecare situatie o cere.

Iar cel ce daruieste stie intotdeauna cand si cui sa dea darul.

 

 

Totul devine complicat numai atunci cand cineva incepe sa tina iubire pentru el - iar atunci,ceea ce ofera nu se mai poate numi iubire...

Iubirea poate exista numai intre fiinte care au invatat sa se iubeasca si sa se pretuiasca...

 

PS-propria experienta,este invatatorul tau in viata!!!

Iubirea nu se poate invata, ea este (sau nu)

[fatheroffour]

N-a fost sultan mai fericit vreodata 

Si nici un cersetor mai trist ca mine. ...

Off Topic? (sau poate nu):

Omar Khayyam a fost ales intr-unul din primele experimente de AI, urmarit si partial replicat de mine, de a crea poezie cu calculatorul...

 

Rezultatul (oficial) a fost foarte interesant: stil 100% recognoscibil, ceva emotie (poate mai mult stiind cine/ce a "scris").

 

Eu m-am oprit pentru ca am realizat ca ma joc "cu putulica in nisip"(*) pe plaja din Normandia!(**)

Dar, cum filme mai recente au aratat-o (HER,AI,S1m0ne, ...), riscam foarte mult: iubirea indreptata spre un ideal (iar AI-ul e un ideal) e mult mai puternica, fiindca Idealul nu poate dezamagi... nu sforaie, nu bese, nu se aseaza pe wc cu usa deschisa si nu-i miros picioarele...

 

Iubiti realul, chiar daca e transpirat si poate are cateva kile in plus!...

 

-----------------------

(*) - adica incercarile mele erau la un nivel... infantil ...

(**) - ... intr-un domeniu mai periculos decat un teren minat:

[oldybutgoldy]

Arta, in special literatura si muzica, impreuna cu anumite legende populare, au creat de-a lungul timpului mitul ca dragostea este ceva mirobolant, divin, ideal.

 

Eu n-am inteles niciodata de ce dragostea trebuie sa fie mareata, tragica, sfasietoare sau obsesiva; dupa mine, iubirea este un sentiment absolut normal, care nu are nevoie de epitete sau gesturi grandilocvente pentru a o face mai frumoasa decat este. Micile gesturi impartasite, o imbratisare, un ajutor la momentul oportun, un cuvant frumos, inseamna tot iubire - chiar si pentru, sau mai ales pentru, cineva sau ceva imperfect. La fel ca atunci cand vad 2 batrani care se plimba tinandu-se de mana si ii iubesc pentru iubirea ce inca si-o mai poarta sau cand mangai un coleg de joaca de-al fiicei mele pentru ca s-a lovit si plange.

 

Dar peste tot vezi numai Printul si Printesa, Tristan si Isolda, Romeo si Julieta - ah, vai, ce frumos, ce tragic ! Bullshit!

 

Si apropos de ultimii, eu cred ca de fapt mesajul principal al piesei lui Shakespeare este devoalat in ultima scena, cand Montague si Capulet decid sa puna capat urii dintre cele 2 familii - cu alte cuvinte, sa ne dam seama ca meschinaria, invidia, rautatea, lacomia si orgoliile noastre pot distruge lucruri minunate si ca daca nu putem da timpul inapoi, cel putin putem alege sa schimbam viitorul.

 

 

[quasim]

@OldybutGoldy, ai dreptate in cea mai mare parte in tot ceea ce ai scris mai sus...Faptul ca in majoritatea cazurilor ne confruntam cu o iubire mareata, tragica etc. este foarte usor explicabil.

In majoritatea situatiilor, sentimentul nu este reciproc, iar cel care iubeste, sufera cumplit. Asta amplifica foarte mult rezonanta interioara a sentimentelor, iar de aici apare exacerbarile pe care le-ai spus. Asta, in plan personal.

In plan social, iubirea e exprimata sub diverse forme in arta: literatura, pictura, muzica etc. Acea iubire "normala", impartasita, a micilor si firestilor gesturi cotidiene, nu are nimic spectaculos, care sa faca audienta.

[oldybutgoldy]

@quasim

 

Mda, inteleg ce vrei sa spui - dar tocmai ca am folosit exemple de iubiri impartasite si totusi "marete" si "tragice".

 

Pe de alta parte, daca si in arta se foloseste senzationalul ca sa faca audienta, ii transformam pe Michelangelo, Rafael, Brancusi, Baudelaire, si multi altii ca ei, in cititori de prompter la stirile de la ora 5 ?   

 

[estrogen]

Arta, in special literatura si muzica, impreuna cu anumite legende populare, au creat de-a lungul timpului mitul ca dragostea este ceva mirobolant, divin, ideal.

Sentimentul iubirii face sa vibreze emotii profunde in aproape orice fiinta umana. Aceasta simpla observatie a fost exploatata la maximum in muzica, cinematografie, literatura etc. pentru ca multi dintre autori si-au dat seama ca in felul acesta pot avea succes, in orice caz cu mult mai multa usurinta. Si cand inspiratia te cam lasa, creezi ceva dintr-o poveste de dragoste si mai faci o vanzare. Daca te uiti 90% din piesele de muzica usoara, rock, folk de exemplu, au teme de dragoste. Daca n-ar fi dragostea, te miri daca genurile astea muzicale ar mai exista.

[quasim]

Batrane Sef de trib apas, natura umana e aceeasi de milenii, goana dupa senzational nu e inventata de Dan Diaconescu.

Nici in Era Glaciara si nici astazi nu eram si nu suntem interesati de acea iubire lina, fireasca, naturala, tandra (cea dupa care tanjim cu totii), ci vom fi atrasi de suferinta, trivialitate, turpitudine, promiscuitate.

Arta - in toate formele ei - nu a facut altceva decat sa speculeze aceasta slabiciune a firii umane.

Daca vrei, iti ofer un exemplu clasic, mai putin sesizat, dar celebru la nivelul literaturii, dintr-o carte care, pentru mine, constituie o referinta: "Notre Dame de Paris". Acum, pe bune, daca nu era vorba despre iubirea pe care un tip hidos o poarta cu atat devotament unei femei, crezi ca o citea cineva? Iar apoteoza e data de finalul romanului: putini au sesizat ca in ultimele randuri ale romanului se sugereaza un raport necrofil intre Quasimodo si Esmeralda.

Si inca un amanunt: Victor Hugo a iubit o singura femeie si s-a casatorit virgin...Deci principiile sale morale sunt dincolo de orice discutie...

Daca Hugo, alaturi de Artistii pomeniti de tine, pot fi considerati "cititori de prompter"...

[vistantric]

Sentimentul iubirii face sa vibreze emotii profunde in aproape orice fiinta umana. Aceasta simpla observatie a fost exploatata la maximum in muzica, cinematografie, literatura etc. pentru ca multi dintre autori si-au dat seama ca in felul acesta pot avea succes, in orice caz cu mult mai multa usurinta. Si cand inspiratia te cam lasa, creezi ceva dintr-o poveste de dragoste si mai faci o vanzare. Daca te uiti 90% din piesele de muzica usoara, rock, folk de exemplu, au teme de dragoste. Daca n-ar fi dragostea, te miri daca genurile astea muzicale ar mai exista.

Estrogen, fiul meu are sapte ani... varsta. El m-a intrebat ca ce au oamenii de canta doar despre iubire. I-am spus ca oamenii iubesc iubirea... si le place sa cante despre asta. Bunica mea l-a intrebat... de ce se poarta asa cu ea. El i-a raspuns ca are incredere in ea. Cum crezi ca se poarta fiul meu cu mine. Nimeni nu-l intrece din toti oamenii de care dau zi de zi. El stie ca chiar de-s plictisita... sunt plina de surprize si cand ne stralucesc ochii la amandoi in acelasi timp, in mod sigur pe undeva a crapat un drac. In acel moment, oricine e in jurul nostru... se holbeaza la noi si nu mai intelege nimic. Cu orice copil comunic asa, caci un copil intelege firescul, miracolul iubirii. Omul nu poate intelege... ci e condamnat sa iubeasca.

[oldybutgoldy]

Batrane Sef de trib apas, natura umana e aceeasi de milenii, goana dupa senzational nu e inventata de Dan Diaconescu.

Nici in Era Glaciara si nici astazi nu eram si nu suntem interesati de acea iubire lina, fireasca, naturala, tandra (cea dupa care tanjim cu totii), ci vom fi atrasi de suferinta, trivialitate, turpitudine, promiscuitate.

Arta - in toate formele ei - nu a facut altceva decat sa speculeze aceasta slabiciune a firii umane.

Daca vrei, iti ofer un exemplu clasic, mai putin sesizat, dar celebru la nivelul literaturii, dintr-o carte care, pentru mine, constituie o referinta: "Notre Dame de Paris". Acum, pe bune, daca nu era vorba despre iubirea pe care un tip hidos o poarta cu atat devotament unei femei, crezi ca o citea cineva? Iar apoteoza e data de finalul romanului: putini au sesizat ca in ultimele randuri ale romanului se sugereaza un raport necrofil intre Quasimodo si Esmeralda.

Si inca un amanunt: Victor Hugo a iubit o singura femeie si s-a casatorit virgin...Deci principiile sale morale sunt dincolo de orice discutie...

Daca Hugo, alaturi de Artistii pomeniti de tine, pot fi considerati "cititori de prompter"...

 

Salut prietene,

 

Eu cred ca de fapt suntem pe aceeasi lungime de unda, dar probabil nu m-am exprimat eu cum trebuie.     

 

Sunt de acord ca precum orice in lume, si arta, pentru a se vinde si impresiona (in sens pozitiv) trebuie sa vina cu ceva deosebit, hai sa-i spunem uneori "senzational". Departe de mine gandul de a-i considera pe artisti crainici pentru stirile de la ora 5, vreau sa spun ca noi ii transformam in asa ceva oprindu-ne doar la "senzationalul" din respectiva opera de arta, fara sa mergem mai departe de prima imagine zugravita de artist si fara sa mai cautam sensurile ascunse si multiple ale unei adevarate opere de arta.

 

Iar despre "Notre Dame de Paris", este o opera extraordinara, care infatiseaza drama unei fete tinere si frumoase, cu handicapul originii sociale si al saraciei, care tinde fara speranta spre ceva mai bun (dragostea fata de capitanul din garda) si apoi este sfasiata literalmente de dragostea interzisa a preotului si dragostea obsesiva a lui Quasimodo.

 

Tragedia fetei, drama preotului (la randul sau indragostit de fata), drama lui Quasimodo, prejudecatile si ura gloatei, nepasarea celor ce puteau influenta in bine si n-au facut-o (capitanul de garda si iubita sa din nobilime), toate acestea creeaza de fapt niste dileme morale ce trebuie sa ne dea de gandit si, eventual, sa ne faca mai buni.

 

Si mai vreau sa spun ca daca in viata reala ne credem Romeo si o tot cautam pe Julieta, cred ca facem o mare eroare. Lucrurile reale sunt, din fericire, mai simple si in acelasi timp, sau poate de aceea, mai frumoase.

 

[cot]

Vorba cantecului: Daca iubire nu e..nimic nu e...

[ghost_and_haunted]

Iubirea e un dezechilibru la inceput, iar la final, cand este impartasita reprezinta echilibrul perfect, armonia suprema. Intre aceste doua momente apar perioade de haos sau calm, apropieri sau departari, bucurie sau tristete, insa niciodata repaos total. Iubirea e atunci cand simti ca ti se trezeste ceva in piept care te framanta si iti baga creierul in stand-by. Daca unele emotii pot fi controlate, iubirea nu cred ca poate fi controlata cu adevarat, si cred ca sufletul ar face implozie daca am incerca. Doar frica o poate diminua, dar nu o va stinge nicicand. Stiu ca suna siropos, dar iubirea este cand poti muri cu zambetul pe buze pentru persoana iubita, poate stiind sau intuiind ca o vei regasi in alta viata. Iubirea este cand mergi prin iad de mana cu persoana iubita si fiecare isi gaseste puterea in celalalt. Iubirea este cand peste ani si ani, cand te gandesti la ea, parca simti din nou acel ceva din piept dandu-ti fiori. Acel ceva cred ca e sufletul, si mai cred ca dincolo de cariera, bani, si succes ... a iubi este scopul suprem al fiintei umane. Ar mai fi multe de zis sunt de parere ca iubirea este singurul lucru care sfarama timpul, barierele, ura, si ne face sa devenim zei. 

[quasim]

@Oldy si @Ghost: !

[Vizitator]

Iubirea e un dezechilibru la inceput, iar la final, cand este impartasita reprezinta echilibrul perfect, armonia suprema. Intre aceste doua momente apar perioade de haos sau calm, apropieri sau departari, bucurie sau tristete, insa niciodata repaos total. Iubirea e atunci cand simti ca ti se trezeste ceva in piept care te framanta si iti baga creierul in stand-by. Daca unele emotii pot fi controlate, iubirea nu cred ca poate fi controlata cu adevarat, si cred ca sufletul ar face implozie daca am incerca. Doar frica o poate diminua, dar nu o va stinge nicicand. Stiu ca suna siropos, dar iubirea este cand poti muri cu zambetul pe buze pentru persoana iubita, poate stiind sau intuiind ca o vei regasi in alta viata. Iubirea este cand mergi prin iad de mana cu persoana iubita si fiecare isi gaseste puterea in celalalt. Iubirea este cand peste ani si ani, cand te gandesti la ea, parca simti din nou acel ceva din piept dandu-ti fiori. Acel ceva cred ca e sufletul, si mai cred ca dincolo de cariera, bani, si succes ... a iubi este scopul suprem al fiintei umane. Ar mai fi multe de zis sunt de parere ca iubirea este singurul lucru care sfarama timpul, barierele, ura, si ne face sa devenim zei. 

Stima si respect pentru cele gandite/scrise !

[estrogen]

Iubirea e un dezechilibru la inceput, iar la final, cand este impartasita reprezinta echilibrul perfect, armonia suprema. Intre aceste doua momente apar perioade de haos sau calm, apropieri sau departari, bucurie sau tristete, insa niciodata repaos total. Iubirea e atunci cand simti ca ti se trezeste ceva in piept care te framanta si iti baga creierul in stand-by. Daca unele emotii pot fi controlate, iubirea nu cred ca poate fi controlata cu adevarat, si cred ca sufletul ar face implozie daca am incerca. Doar frica o poate diminua, dar nu o va stinge nicicand. Stiu ca suna siropos, dar iubirea este cand poti muri cu zambetul pe buze pentru persoana iubita, poate stiind sau intuiind ca o vei regasi in alta viata. Iubirea este cand mergi prin iad de mana cu persoana iubita si fiecare isi gaseste puterea in celalalt. Iubirea este cand peste ani si ani, cand te gandesti la ea, parca simti din nou acel ceva din piept dandu-ti fiori. Acel ceva cred ca e sufletul, si mai cred ca dincolo de cariera, bani, si succes ... a iubi este scopul suprem al fiintei umane. Ar mai fi multe de zis sunt de parere ca iubirea este singurul lucru care sfarama timpul, barierele, ura, si ne face sa devenim zei. 

Te inseli  amice, iubirea nu e nimic din ceea ce ai scris tu acolo. Vei constata si tu probabil , mult mai tarziu, pe propria piele, chestia asta.

[estrogen]

Estrogen, fiul meu are sapte ani... varsta. El m-a intrebat ca ce au oamenii de canta doar despre iubire. I-am spus ca oamenii iubesc iubirea... si le place sa cante despre asta. Bunica mea l-a intrebat... de ce se poarta asa cu ea. El i-a raspuns ca are incredere in ea. Cum crezi ca se poarta fiul meu cu mine. Nimeni nu-l intrece din toti oamenii de care dau zi de zi. El stie ca chiar de-s plictisita... sunt plina de surprize si cand ne stralucesc ochii la amandoi in acelasi timp, in mod sigur pe undeva a crapat un drac. In acel moment, oricine e in jurul nostru... se holbeaza la noi si nu mai intelege nimic. Cu orice copil comunic asa, caci un copil intelege firescul, miracolul iubirii. Omul nu poate intelege... ci e condamnat sa iubeasca.

Am postat asta pe alt topic, dar se potriveste foarte bine si aici:

Iubirea este ceva care nu are nici o legatura cu sexul si nici macar cu relatia barbat femeie. Cine iubeste, iubeste totul, iubeste muntii, iubeste marea, iubeste florile, iubeste animalele, iubeste oamenii dar nu in sens de iubire pentru o femeie/barbat ci iubeste oamenii in general.

[ghost_and_haunted]

Te inseli  amice, iubirea nu e nimic din ceea ce ai scris tu acolo. Vei constata si tu probabil , mult mai tarziu, pe propria piele, chestia asta.

Colegu ....  nu am pretentia ca detin adevarul absolut, am scris ce am simtit. Cand nu voi mai putea simti ce am scris cred ca imi voi da obstescul sfarsit   Time will tell.

[estrogen]

Colegu ....  nu am pretentia ca detin adevarul absolut, am scris ce am simtit. Cand nu voi mai putea simti ce am scris cred ca imi voi da obstescul sfarsit   Time will tell.

As zice ca n-are rost. In viata intelegerea realitatii este mai importanta decat pasiunile trecatoare.

[Vizitator Eutuel123]

Estrogen, "intelegerea realitatii" sau "pasiunile trecatoare" ce "sarac" esti pe interior. Nu stiu daca ai simtit, dar daca ai simtit nu ai simtit ce trebuia , ai simtit "pasiune trecatoare", cand vei iubii, nu vei sti pe moment, pentru ca nu gandesti, nu realizezi, e un sentiment care iti controleaza si gandirea. Un exemplu, desii prost, pilotul de la Lufthansa care a ucis peste 150 de oameni, s-a aflat de ce a facut-o, a iubit, a avut o constiinta peste ceea ce poti concepe tu, a luat toate testele medicale din aviatie care il pusesera in suspendare pentru depresie severa, le-a luat pentru a-si indeplinii scopul, sa-si opreasca suferinta, intr-un mod groaznic, si tu vorbesti de intelegerea realitatii, sentimentele lui au batut gandirea, inteligenta doctorilor, tot...si tu vorbesti de pasiune trecatoare.

[estrogen]

Mai Eutuel tie ti se pare corect ca pt niste sentimente de trei lei sa omori 149 de oameni nevinovati? ca pe copilot nu-l pun da-l dracu, mai bine nu-l fata ma-sa pe pamant.

[Vizitator Eutuel123]

Nu el este devina, medicii care nu si-au facut treaba sau compania de zbor.

[sache]

 

Iubirea este efortul pe care îl face un bărbat pentru a se mulţumi cu o singură femeie.