Cazinoul, intre satisfactie si dependenta...

[mișkin]

 

Plm, el ca are tata face asa, dar eu care pot sa zic ca nu a existat, ce trebuia sa fac?

 

Cred ca tine si de destin si ghinion, atat cazul tau, cat si al vecinei. Nu sariti cu tamaia pe mine, ca nu cred in vraji. Dar ca idee, sunt chestii in viata care vin de la sine, nu stim de unde, dar apar.

Nu știu cât are de-a face destinul aici.

 

La urma urmei, suntem suma propriilor alegeri.Să dai vina pe destin, îndepărtezi problema de tine și, implicit, soluția.

 

Ludomania este o boală. Așa cum e și alcoolismul.

Pur și simplu sunt unii oameni care au nevoie de endorfine, ludomanul joacă în primul rând pentru plăcerea (bolnavă) de juca.Dacă nu se vede la masă, cu jetoanele în fața lui, intră în "sevraj".

 

Ghinion, poate, în sensul că nu sunt multe centre specializate unde oamenii și familia pot să ceară ajutor.

 

România e o junglă.În afară de familie și prieteni, nu te poți baza pe nimeni.

Sistemul nu dă doi bani pe tine, mai ales dacă ești alcoolist, narcoman, ludoman, curvă violată aka leliță balcanică.Oamenii îi judecă imediat și îi condamnă,însă uită că în spatele unei dependențe sunt mulți factori.

 

Și să știi că, oricâtă voință poți să ai tu, sunt unele situații în care dependența este atât de gravă, încât nimic și nimeni nu te mai poate scăpa.

În general, doar caracterele foarte tari, care sunt puține de altfel, scapă de dependență fără ajutor extern.

[estrogen]

Parerea mea e ca nu-i nici o problema cu jucatul la cazino, la fel cum nu-i nici o problema cu nici un fel de viciu. Toti cei care ati jucat si ati pierdut la cazino, plangeti de fapt ca ati pierdut niste bani cu care ce ati fi facut? Raspuns: v-ati fi satisfacut alte vicii. Doar ca pe acestea din urma le considerati bune, in timp ce pe cazino il considerati gresit. Asa facem cu totii. Parerea mea e ca jocul la cazino nu-i decat o experienta, pentru cel care are nevoie de o asemenea experienta. Pai daca are nevoie de o asemenea experienta, pai lasa-l domle sa-si satisfaca placerea. Oricum orice placere orice dependenta prin satisfacere dispare, se ofileste, moare in plus intelegi in urma experientei o gramada de lucruri.

Cel mai gresit ar fi sa-ti controlezi un impuls o placere, o dorinta, sa nu ti-l permiti desi ti-l doresti din tot sufletul. El nu va disparea. Din contra o sa te terorizeze zi si noapte. Pe cand daca-i dai curs, vezi ce rahat mare este si la un moment dat el dispare, fara sa se mai intoarca vreodata. Pentru ca de fapt de ce ai controla o placere? Doar pentru faptul ca doresti o placere mai mare in locul ei. Asa ca din lantul asta al placerilor nu scapati niciodata stati linistiti.

[ghost_and_haunted]

Am invatat pe pielea mea ca atunci cand viata pare roz, inevitabil o s-ajungi in genunchi, in moloz (multi fredoneaza ce canta BUG, putini inteleg ) … am invatat ca atunci cand pare ca ai totul, undeva se strica ceva, te impiedici si rupi vraja.

 

Eram proaspat casatorita cu un om pe care l-am iubit cu toata suflarea mea si pe care nu-l voi uita nicicand. Mai presus decat pe el am iubit altceva si anume propriile-mi placeri. Aveam, de vreo 7ani, un job excelent insa conjuncturile pe care nu le voi detalia aici au facut sa ma transfer…pe de-o parte a fost bine, pe de alta parte a fost rau. Foarte rau…atat de rau incat plictiseala mi-a venit de cap…am o toleranta extrem de scazuta la plictiseala, un mare defect al meu. L Nu pot sa stau fara sa fac ceva, asta ma omoara tocmai de aceea caut si gasesc placere chiar si in chestiunile marunte ca de exemplu in mirosul de tei.

 

Din plictiseala am descoperit cazinoul….un mic colt de rai, credeam eu la vremea aceea. Curand aveam sa aflu ca nu este decat IADUL imbracat in vesminte de sarbatoare. De unde pana atunci mi se parea cevaaaa … de fapt nu mi se parea nimic, nici nu exista pentru mine.

 

Nu am sa uit niciodata cei cinci septari care au adunat jumatate de cazinou in jurul meu…nu stiam ce se petrece, de ce cacat canta aparatul…de ce plm vine tipa aia cu o tava de bani. Am inteles ulterior…castigasem… din greseala.   EU stateam si apasam plictisita pe un buton…din greseala am apasat pe un altul si am declansat un mare castig material dar si un mare cosmar pe care-l nu constientizam inca.

 

Evident ca am facut in asa fel incat sa nu mai merg la serviciu…nu a fost nicio problema…aia e…hai sa facem un copil. Vrajeala ieftina…copiii nu se fac la pacanele. Acolo se fac datorii. Sau copii…dupa contracte. Si asta tot pe pielea mea aveam s-o invat.

 

De unde, la inceput, frecventa cu care mergeam era de o singura data pe saptamana, am ajuns, in cateva luni, la faza in care ma trezeam dimineata, ma spalam pe ochi si plecam sa-mi beau cafeaua … la cazinou.

Eram intr-o transa continua, nici nu stiu cand s-au facut vreo 3 luni de cand nu am mai avut nicio atingere cu sotul meu…nu aveam decat certuri…grave care se terminau impacandu-ne cu promisiuni false din fasa…

 

Cum “ghinionul” atrage ghinion a facut sa trecem printr-un declin mare financiar…zilele in care numarul banilor nu conta incepeau sa apuna…a fost greu, foarte greu…am jucat o masina, una dintre ele, la cazinou…am fost la un punct sa-mi pierd mobra. Imi curg lacrimile numai cand imi amintesc cum, in clipa in care am luat in mana banii pe ea, am simtit ca-mi voi juca sufletul si ca pierd din start…si totusi nimic nu m-a oprit sa joc acei bani…nu erau multi dar erau banii luati pe sufletul meu pentru ca acel fier, numit motocicleta mea, reprezinta pentru mine, mult…primul lucru cumparat din salariul meu, din munca mea…

 

Dupa acest eveniment, evident ca nu m-a ocolit … depresia. Era si normal sa fie asa…eram goala…si simteam ca urmeaza sa pierd si mai mult. Nu pot sa inteleg DE CE nu m-am oprit din moment ce stiam unde voi ajunge?!?!?! Ce sau cine m-a invins?!!? Chiar atat de rau imi doream sa ma distrug?!?! DA!!!! Placerea, un monstru, sau dorinta, a invins orice urma de ratiune…

 

Doamneeee….parca va povestesc un film, jur…mi-am recuperat motocicleta, o am si acum chiar daca este pe butuci (e a mea!!!!!) dar mi-am pierdut casnicia…nici nu stiu in ce moment m-am trezit singura…parca asteptam acel moment de colaps!!! Ma durea sufletul, simteam ca ma doare cand respir…

 

Iata-ma singura, fara sot, fara serviciu si cu un mare viciu pe cap…presupun ca nici nu e greu de imaginat ca acesta a fost momentul in care am devenit …. Curva. Ca a fost bine sau ca a fost rau, nu as putea sa stiu (la momentul de fata, mintea mea incearca sa extraga ceva bun din orice experienta dar “atunci” nu reprezinta momentul de fata)…insa momentul in care, dupa putin timp am realizat ca ma fut ca sa joc la cazinou a fost un fel de Soc si groaza, realitatea este atat de dura cateodata, de data aceasta eram foarte constienta ca urmeaza sa-mi joc viata, sa joc tot ce am facut, toate realizarile mele, tot ce am invatat, tot ce am muncit…urma sa-mi joc parintii, sperantele lor…nu as putea sa spun ca a fost noroc, ca a fost altceva dar din acel moment nu am mai simtit nevoia sa merg la pacanele. Niciodata nu voi intelege ce s-a petrecut in creierul meu fiindca efectiv mi-a disparut dorinta. Am asteptat cateva luni si am facut un test, m-am jucat cu focul dar de data asta nu m-am ars ci din contra…am vazut ca pot sa merg pe apa. Disparuse placerea…m-am bucurat enorm, m-am ridicat dupa doar 10 minute, am iesit si, de atunci nu am mai intrat niciodata intr-un astfel de loc.

 

Daca-mi pare rau?!?! Imi pare rau ca m-am lasat invinsa de propria-mi dorinta, ca am fost atat de slaba. Imi pare rau ca am fost la un pas de a-mi pierde sufletul si constiinta, Imi pare si mai rau ca am fost la un pas sa mai distrug o viata care niciodata nu ar fi meritat asa ceva.

Mi se rupe sufletul cand vad tineri intrand in cazino…nu de putine ori, ma uitam la ei si ma vedeam pe mine…disperata, fara sa vad, sa aud  nimic altceva decat intunericul saloanelor si zgomotul aparatelor.

 

Ca si concluzie: suma viciilor este constanta, eu am inlocuit cazinoul cu brebenelul. Momentan imi este extraordinar, ma bucur din plin de aceasta perioada insa sunt curioasa cu ce argumente si arme ma voi prezenta, in viitorul nu prea indepartat, in fata luptei cu banii, cu dependenta de bani.

 

 

Acest experiment a fost un dar care m-a-nvatat cum sa marsaluiesc pe jar.

 

     Arma ta principala ar trebui sa se rezume la a investi timp in propria ta educatie financiara. Adica sa inveti sa investesti banii pe care se presupune ca ii ai, in lucruri care sa iti ofere un randament financiar pe viitor ( start-upuri, afaceri simple si usor de gestionat, imobiliare, investitii in afacerile altora, etc ). Si daca nu ai cum sa iti schimbi paradigma ta despre bani, ai nevoie de cineva care sa te ajute sa ii gestionezi in asa fel incat banii tai sa faca pui ( dar nu te astepta la un drum lin si fara obstacole ). Sunt destule site-uri straine care sa te invete in ce este bine sa investesti, si cu putina disciplina combinata cu vointa totul se poate invata.

     Nu cred ca mai ai nevoie de argumente avand in vedere prin ce ai trecut cand banii ti-au lipsit.

[mișkin]

Parerea mea e ca jocul la cazino nu-i decat o experienta, pentru cel care are nevoie de o asemenea experienta. Pai daca are nevoie de o asemenea experienta, pai lasa-l domle sa-si satisfaca placerea. Oricum orice placere orice dependenta prin satisfacere dispare, se ofileste, moare

Și tu ai dreptate.

Been there, done that.

 

Problema e că pentru unii dintre noi granița dintre plăcere și dependență este trecută demult. Pentru acești oameni a juca nu se rezumă la o simplă plăcere, la fel cum mănânci înghețată sau faci mișcare, oamenii ăștia au nevoie de endorfine. Pentru ei consumul a devenit nociv, idem alcool, droguri.

Chiar cei care se antrenează zilnic pot să devină dependenți fizic și psihic.

 

Ludomanii gândesc diferit față de gamblerul obișnuit.Ei simt nevoia să joace, chiar dacă nu au bani, iar în timpul jocului, cred uneori că pot să prevadă rezultatele. Ori 6x6

 

Și,dacă s-ar rezuma doar la bani.Dar nu e așa.Familia este afectată și ea, relațiile sociale se răresc, cine te mai sună, dacă tu le ceri bani mereu?, și câte și mai câte.

[sorina4u]

Pentru mine orice este ușor. Atâta timp cât nu te lași pradă viciilor și ai o voință puternică, susținută de conștiință, nu ai probleme în viață, părerea mea.

 

Si pentru mine, la 23 de ani, totul era la fel de usor...mai vorbim peste vreo 20 de ani sa vedem atunci cum ti va parea viata...cu toate ca eu cred ca vei da piept cu ceea ce se numeste VIATA in doar cativa ani. Si eu m-am crezut invincibila si asa am si fost....pana la 30 de ani cand Ra (the book of Ra)  mi-a pus o piedica si m-a facut sa revin cu picioarele pe pamant...Nu poti sti ce-ti rezerva viata...abia cand te vei infrunta tu cu tine insuti vei intelege.

 

Mergem inainte si speram intr-o schimbare....de vo' patru ani tot o pun pe seama varstei, da' deja are 22....da' io tot sper si sunt alaturi de el pana la Dumnezeu si o palma mai sus

 

Sa m-apuc aici sa insir cate pagube face....chiar nu se cade

Daca n-am putut eu, care chiar nu am o relatie cu el de tata-fiu, ci de PRIETEN ADEVARAT, sper sa-l schimbe nevasta-sa....SPER!!! 

 

 

PLM, e grele..............

 

Succes si .... foarte multa putere!!! Sa stii ca, de foarte multe ori, dragostea este un bun medicament. 

[trollescoviciulos]

 

Ludomanii gândesc diferit față de gamblerul obișnuit.Ei simt nevoia să joace, chiar dacă nu au bani, iar în timpul jocului, cred uneori că pot să prevadă rezultatele. Ori 6x6

 

Și,dacă s-ar rezuma doar la bani.Dar nu e așa.Familia este afectată și ea, relațiile sociale se răresc, cine te mai sună, dacă tu le ceri bani mereu?, și câte și mai câte.

Exact!

[mișkin]

De multe ori familia greșește în relația cu ludomanul.

 

Dacă "Dorel" e toată ziua la păcănele, iar "Viorica" amenință că ia copiii și pleacă la mama acasă, atunci e bine să ducă la îndeplinire amenințarea, altfel îi dă de înțeles lui Dorel că ce face el nu are nici un fel de consecințe.

 

Ludomanul are, în plus de asta, și alte probleme de natură psihică, depresie,anxietate...

 

Nu e așa de simplu ca la 22 de ani...atunci ești tare și vrei legiunea străină, până când afli că iarna nu-i ca vara.

[estrogen]

Și tu ai dreptate.

Been there, done that.

 

Problema e că pentru unii dintre noi granița dintre plăcere și dependență este trecută demult. Pentru acești oameni a juca nu se rezumă la o simplă plăcere, la fel cum mănânci înghețată sau faci mișcare, oamenii ăștia au nevoie de endorfine. Pentru ei consumul a devenit nociv, idem alcool, droguri.

Chiar cei care se antrenează zilnic pot să devină dependenți fizic și psihic.

 

Ludomanii gândesc diferit față de gamblerul obișnuit.Ei simt nevoia să joace, chiar dacă nu au bani, iar în timpul jocului, cred uneori că pot să prevadă rezultatele. Ori 6x6

 

Și,dacă s-ar rezuma doar la bani.Dar nu e așa.Familia este afectată și ea, relațiile sociale se răresc, cine te mai sună, dacă tu le ceri bani mereu?, și câte și mai câte.

Familia e tot o placere, la fel ca si pacanelele. Relatiile sociale sunt si ele un fel de pacanele. Deci totul in viata sunt un fel de pacanele. Doar societatea imparte placerile in bune si rele, permise si interzise, dar in fapt orice lucru dorit, repet orice lucru dorit, devine o placere, o dependenta, un fel de pacanele sau droguri adica.

[trollescoviciulos]

Succes si .... foarte multa putere!!! Sa stii ca, de foarte multe ori, dragostea este un bun medicament. 

Dragostea si atmosfera familiala, recte caterinca pa sistem.....serios zic

[mișkin]

Familia e tot o placere, la fel ca si pacanelele. Relatiile sociale sunt si ele un fel de pacanele.

Nu cred că înțeleg analogia făcută de tine...

 

Dependența de cireșe, recunosc sunt vinovat, nu se compară cu dependența de bacarra.

 

Una te trimite la WC, cealaltă pe stradă.

[sorina4u]

Exact...trebuie gasit un alt "viciu"...placerea trebuie redirectionata catre alte surse. Trebuie schimbata maniera de a gandi, de a percepe placerea si de a relationa cu aceasta.

[klm112]

citez si eu pe unii mai invatati ca mine:  "facand acelasi lucru si la fel, zi de zi...dar asteptand sa se schimbe ceva...asta inseamna ca nu esti tu normal!!"

 

imi dau cu parerea:  ca sa schimbi destinul cuiva...trebuie sa faci ceva cu totul si cu totul deosebit;

sau sa ai  şansa ca ceva cu totul deosebit sa-i atraga atentia si sa-l atraga in cu totul alta directie.

(dar...nu poti sa astepti sa apara şansa!!)

 

desi...n-ar trebui sa va spun aici...ştiti ce am facut eu ?  (prosteste!!! recunosc!!!):  (legat de sufletul pe care am decis sa-l salvez, bolnav de jocuri/pacanele/restul):  i-am finantat o firma de acelasi tip in care-si pierduse mintile, logica, umanismul.

si l-am pus sa o conduca el.

 

totul...a costat enorm (pentru mine, nu eram deloc pregatit pentru asa ceva) ...dar fiecare leu a meritat.

normal ca firma nu a mers...si dupa 1 an a renuntat... DAR VINDECAT COMPLET.

 

si specific: nu era cineva din familia mea.

ma gandesc acum...ca proabil daca era cineva din familia mea, nu as fi vazut calea...

Se pare că ai fost un inger păzitor pentru el. El a trecut cu bine de intersecția in care s-a invărtit atunci pt, ca tu l-ai dirijat că ai fost acolo. Sigur că e vorba de destin , tâmâia are simea rolul ei in alte împrejurări

[goti]

ce istorioara frumoasa spuse sorinache?

[estrogen]

Exact...trebuie gasit un alt "viciu"...placerea trebuie redirectionata catre alte surse. Trebuie schimbata maniera de a gandi, de a percepe placerea si de a relationa cu aceasta.

Placerea trebuie observata fie inainte de a ti-o permite, fie in timpul in care ti-o permiti, ca sa zicem asa. In primul caz de exemplu daca voi observa ce se intampla cu cineva care se drogheaza, daca voi observa atent si nu superficial exista sanse mari ca eu sa nu iau drog niciodata. Daca totusi nu reusesc treaba asta, atunci, in timp ce ma droghez trebuie sa ma observ. Sa-mi observ dependenta, sa-mi observ starea fizica si degradarea care se produce si , in felul acesta , observad ce se intampla in timp ce-mi iau drogul, exista sanse mari sa ma opresc. Doar daca nu observ si nu sunt atent la ce se intampla si spun ca nu-i nimic, nu-i nici o problema (ma mint adica) atunci n-am nici o sansa si voi continua mereu. Prin drog inteleg orice placere care da dependenta.

[estrogen]

Nu cred că înțeleg analogia făcută de tine...

 

Dependența de cireșe, recunosc sunt vinovat, nu se compară cu dependența de bacarra.

 

Una te trimite la WC, cealaltă pe stradă.

Evident ca aici nu discutam de dependenta de cirese. Discutam de dependente serioase , care iti produc suferinta. Si eu iti spun ca orice dependent isi regreta dependenta, doar pentru ca isi doreste o alta dependenta. De ce nu mi-as juca toti banii la cazino? Pai pentru ca vreau sa am bani. Ei acest "Vreau sa am bani" este o alta dependenta. Dependenta de bani. Sau Nu vreau sa joc la cazino pentru ca vreau o familie. Pai aceasta este o alta dependenta , dependenta de familie. Etc. Acum ai inteles?

[mișkin]

Sa-mi observ dependenta, sa-mi observ starea fizica si degradarea care se produce si , in felul acesta , observad ce se intampla in timp ce-mi iau drogul, exista sanse mari sa ma opresc.

Din păcate, ludomanul/narcomanul/alcoolicul nu este un călugăr budist din Lhasa.

Nu o să vezi tu asemenea introspecție și control de sine în viața reală.

[mișkin]

Evident ca aici nu discutam de dependenta de cirese. Discutam de dependente serioase , care iti produc suferinta. Si eu iti spun ca orice dependent isi regreta dependenta, doar pentru ca isi doreste o alta dependenta. De ce nu mi-as juca toti banii la cazino? Pai pentru ca vreau sa am bani. Ei acest "Vreau sa am bani" este o alta dependenta. Dependenta de bani. Sau Nu vreau sa joc la cazino pentru ca vreau o familie. Pai aceasta este o alta dependenta , dependenta de familie. Etc. Acum ai inteles?

Sincer, nu.

M-ai pierdut.

[estrogen]

Din păcate, ludomanul/narcomanul/alcoolicul nu este un călugăr budist din Lhasa.

Nu o să vezi tu asemenea introspecție și control de sine în viața reală.

Pai asta si spuneam , ca d-aia nu se opresc ei niciodata. Sau daca se opresc dau in alte chestii mai nasoale.

[estrogen]

Sincer, nu.

M-ai pierdut.

Recunosc ca nu-i usor sa intelegi ce-am zis eu acolo. E impotriva a tot ce am fost noi invatati pana acum si parintii nostri la fel.

[sorina4u]

Sa nu-i deranjam...s-au gasit...in sfarsit! =))

[estrogen]

Sa nu-i deranjam...s-au gasit...in sfarsit! =))

Who cares?

[mosu44]

ok, eu ma retrag

 

nu sunt pregatit...inca

 

[mișkin]

Poate e timpul să ne amintim de un banc...sau e de fapt real life?

[mosu44]

Poate e timpul să ne amintim de un banc...sau e de fapt real life?

 

real life

[mișkin]

Într-un acces de sinceritate, nu am de gând să o iau "la vale", din respect pentru un om care are un copil cu o problemă. Am văzut zeci de familii distruse de dependență.

 

Știu că citești ...te roade bancul.