Nostalgii...
Fac parte din gasca de bosorogi care la revolutie au incercat sa schimbe ceva... si, intr-un fel am schimbat... dar in acelasi timp ne-am atras oprobiul public! Desi ma apropii de semicentenar, inca ma simt tanar. Poate mai tanar decat multi tineri! Ma doare sa vad pentru ce au murit oameni, pentru ce au fost maltratati oameni, pentru ce au ajuns altii inchisi in '89...
Ma doare sa vad cum sunt chiar si printre cei tineri, care au auzit din povestile nostalgice ale celor mai in varsta, multi care au regrete fata de vremurile comuniste... pe care nu le-au trait!
Cat de des am auzit in ultima perioada despre minunata epoca de aur! In care toti aveau un loc de munca, in care toti aveau o casa si partidul mult-iubit avea grja de toti si de toate! Raman stupefiat de Altzheimerul generalizat de care sufera poporul roman! Cat de repede s-a uitat de cozile la paine, ca sa nu vorbim de delicatese cum ar fi carnea... cat de repede s-a uitat ca nu aveai curaj sa cartesti pe seama mult-iubitului si stimatului!!!
Minunatele vorbe: "timpul trece, leafa merge, noi cu drag si dor muncim" au devenit regrete nationale. Chiar daca apologia muncii era politica nationala, ca sa supravietuiesti decent, totul era axat pe furt, invarteli, nemunca... sau politruci, turnatori, activisti... numai prostii munceau! M-am numarat si eu printre acei prosti si atunci si acum. Imi place sa muncesc! Dar imi si place sa fiu si platit pe masura muncii...
Daca ne uitam la cei care regreta nu o sa avem surprize. O sa vedem pensionari care au crescut in perioada stalinista, care altceva in afara de tatucul nu aveau in cap, oameni care au muncit ca niste robi o vita intreaga in speranta unui viitor mai bun, care se degrada pe z ce trecea... dar au ramas cu ideile bine infipte in creieri: daca mai traia tovarasul nu se intampla asa ceva!
Daca ne uitam la tinerii care isi doresc comunism din nou o sa vedem doua categorii: putori, oamenic are nu viseaza decat la stat cu burta la soare si statul sa aibe grije de ei, si indoctrinati din familii proletare, care si-au pierdut unele privilegii si acum sufera dupa ele, cu intreaga lor familie. Sa nu uitam ca MAREA MAJORITATE a acestor nouveau riches nu sunt altceva decat demnii urmasi ai marilor activisti de partid sau securistilor de rang inalt. Plebea a ramas plebe. Si a devenit nostalgica.
De ce au succes fractiuni proletare ca PSD si PPDD??? pentru ca au demagogia in sange. Pentru ca stiu ce isi doreste omul de rand... sa curga lapte si miere... dar noi sa nu facem nimic! Conceptul caprei vecinului este adanc inradacinat in mentalitate.
In ce constau atacurile cele mai de succes in campaniile electorale? Pai... de ce ala are trei masini? Voi poporul muncitor nu aveti decat maxim una si aia ieftina! De ce cutare are o vila cu 10 camere si un apartament la bloc? Cand poporul muncitor, care isi rupe coatele gandindu-se la capre nu are nici una??? Nimeni nu se gandeste ca poate omul ala a muncit pe branci pana si-a construit o afacere din care a reusit sa construiasca ceva...
Ce a adus cea mai mare fericire poporului? Impozite mari, cat mai mari pentru cei cu venituri care depasesc incredibila suma de 1000 euroi lunar!!! Auzeam in piata cat de fericiti erau niste muncitori care frecau menta sapand de doua saptamani un sant: firaraidracudebogatanicaresugsudoareanoastra!!!!!
Va mai mirati de ce castiga??? UITE DE AIA!
5 Comentarii
Comentarii Recomandate