"Nume dat zilei de 20 decembrie, în care țaranii obișnuiesc să-și taie porcii ingrașați în vederea sărbătorilor de iarnă" conform DEX! 

Acum să explic ce înseamnă pentru mine ignatul! 

O zi ca oricare alta, frig, întunecat, anost într-un cuvant. Urc în masină însotit de nevastă și copil pentru a-mi vizita socrii,  unde altundeva? La tară dom-le, acolo de unde vin și Domnii, vorba cântecului. Nu este nici prea devreme, undeva pe la amiază, iar eu, gonind pe autostradă, îmi las gândurile să mă învaluie. Simt un fior de emoție la gândul că ziua următoare voi da piept cu inamicul. Este o emoție constructivă îmi zic, ca atunci când vizitezi o fată frumoasă și te simți într-un fel atașat de ea. Parcă asa mă simt și eu acum față de porcul din ogradă. Cu gândul la el am o stare de empatie, de parcă îl cunosc de cand era mic și ne leagă amintiri comune. În realitate nu e deloc așa, eu neavând nici o legătură cu porcul, nici la propriu și nici la figurat 😁. Totusi îmi limpezesc mintea și mă îmbărbătez în sinea mea. Mai am timp până mâine! În seara asta mă voi bucura de viață, voi ciocni un pahar și ma voi desfăta cu iubire în sânul familiei. 

Ajung pe ulițele înguste și trag adânc aer în piept. Parcă miroase a iarnă! Gospodarii își pregătesc ograda pentru sărbători, coșurile fumegă în zare. Din bolta cerului totul se vede mic și lipsit de sens...ca niște furnicuțe noi ne croim drumul spre cuib. 

Vinul e bun, bucatele alese, dar eu parcă am o stare de neliniște. Mă simt ca în "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război". Un tremurat adanc îmi răscolește trupul.

Ce obicei barbar! Oare asta este examenul nostru ca barbați primit moștenire de la daci? O fi nevoia ancestrală a vânătorului de a se simți validat de ginte? Mă face pe mine mai bărbat în ochii soției și ai copilului? 

Încerc să-mi găsesc răspunsul la aceste întrebari cu alte răspunsuri formulate în minte! Trebuie!!! Nu, nimic nu trebuie! Pot cumpăra foarte usor hrana, n-am nevoie de asta. Animalele alea la abatoare nu simt nimic! Nici nu mi-am pus întrebari de genul ăsta până acum. 

Ajung în pat sleit de puteri. Gândurile pot fi apăsatoare uneori, epuizând fizicul mai rău decât munca brută!

Sunt în armonie acum, în pat cu ce iubesc mai mult pe lume! Încerc să adorm și îmi setez mintea pe ceva frumos. Visez la fata din vis - blondă, înaltă, ochi caprui... un ideal! Mă predau simțurilor și totul parcă e aievea.

E ora 7! Noaptea a fost tare scurtă, frumoasă, dar scurtă. Îmi fac o cafea tare și sangele îmi năvăleste în tot corpul cu o viteză nebună. Simt cum inima pompează mai mult și nu pot să mă împotrivesc cu nimic. Oare așa a simțit și Benny al nostru înaintea încleștării cu puternicul Badr? Mă simt ca înaintea unei lupte cu un adversar redutabil. Nu mai pot da înapoi acum, am ajuns la punctul culminant!

Afară erau o ceată de flăcăi cât brazii și ograda socrului meu devenise neîncăpătoare. Mă linistesc puțin...hai ca nu ești singur în lupta asta, îmi zic în gând.  Ajung la coteț și porcul se transformă în bestie. Celor 200 de kg de forța bruta le sunt adăugate și răgetele, parcă venite din infern. Se transformă în leu, iar noi nu suntem altceva decât gazelele care pasc liniștite în prerie.  Ce monstru! Câtă groază îmi transmite prin urletele lui de împotrivire! 

Ajungem în zona de conflict iar animalul își arată disprețul în fața noastră. Pune-ți-mă jos dacă puteți, pare a spune cu o siguranță dominatoare. Picioarele se contopesc cu pământul iar bestia pare de neclintit! Din toți flăcăii adunați acolo, ca la spectacol, am ramas doar trei eroi vânjoși, printre care și eu. Ceilalți parcă s-au evaporat precum condensul în cazanul cu tuică. Apuc cât mă țin puterile de piciorul animalului într-o încleștare care nu avea decat un singur învingător. Ochii mi se împăienjenesc și simt că nu mai am aer să respir! Finalul este aproape. Cu o ultimă zvâcnire îmi da de înteles că a făcut pace. 

Țuica curge în pahare iar mirosul de ars îmi da senzația de liniste. Am trecut cu bine! Mă simt validat ca bărbat, dar gol în interior. De ce e nevoie de un astfel de ritual? Mă gândesc cu bucurie că poate la anul nu voi mai avea ocazia. Mai bine iubesc mai mult! Încă un test trecut, deși nu l-am cerut!