“Dacă toată lumea ar învăţa carte, nu ar mai avea cine să ne tragă ciubotele” Cam aşa aş rezuma într-o frază scurtă întâlnirea cu Beatrice. Se făcea că este luna mai. Primăvara, în cartierul cu pricina, nu avea parfum de flori ci de mici şi grătar. În faţa blocului câteva păsărele autohtone învârteau carnea. Mişto, no? Zona Tic-Tac, vis-a-vis de Mega Image, o zona cât de cât Ok a oraşului, dar asta nu împiedică câteva cio.., câţiva romi să facă grătar în faţa scării, no? Adică ce pula noastră!? Dacă îmi e foame şi pohtă, îmi e foame şi pohtă, burta mea minte nu are, no?! Grătarul ăla a fost expoziţiunea perfectă pentru ce avea să urmeze! La scară, colac peste pupăză mă întâlnesc cu o cunoştinţă: - Ce faci mamă **** ??! Ai tăi sunt bine? Soţia ce-ţi mai face? - Bine tanti ***. Ce pula mea cauţi p-aici tocmai când am venit să fut şi eu ceva!? Hai că-mi ţii calea. Dispari! N-am avut curajul ăsta, bineînţeles : - Bine tanti ***. Sunt bine cu toţii! Am venit la un coleg de muncă să-i aduc ceva. Mă cam grăbesc. Săru’ mâna! Beatrice. De unde dracu şi-a luat porecla asta, nu ştiu, mai degrabă avea trăsături de o Paraschiva, cel mult o Vasilica. Nu că aş avea ceva cu cele ce poartă aceste superbe nume româneşti. Nu! Doamne fereşte!Per total fata nu-i frumoasă, nici urâtă, nici bună, nici rea, nici de futut nici de lepădat. Este brunetă, cam de-un metru şi 65, bine proporţionată la corp. Sâni frumoşi - rotunzi, fund frumos - bombat şi tare, dar faţa e de cel mult o Paraschiva, după cum spuneam. Pare o fată muncită la ţară, cu bătături şi piele tăbăcită. Scuze, nu vreau să jignesc, asta e ceea ce gândesc. De fiecare dată când deschidea gura scotea câte-un porumbel de am zis că-s la grădina zoologică. Fata e certată cu gramatica rău. RĂU! Poate ’s mai pretenţios eu din fire. Apartamentul arată şi el demn de o proprietăreasă cu acelaşi nume. Bătrânesc, de ţară. În plus miroasea şi a ciorbă. Nu glumesc, pe cuvânt! Mă simţeam ca-n casa bunicii, doar că nu venisem la biscuiţi şi branzoici, ci venit la futut. Cheful dispărea odată cu porumbeii. Îi plătesc o ora, pe vremea aia un milion jumate. Sănii chiar erau superbi. Tari, rotunzi, sfârcuri perfecte, faţa de ..., după cum ziceam ... Trece la treaba, ea peste mine. Oral fără cauciuc, bun, plăcut. Dă să-mi pună cauciucul, fără să-i zic, dar oricum la timpul potrivit. Se întoarce cu spatele, o iau la trântă, tresare, gâfâie, termin în balon cu surle şi trâmbiţe. Stăm, vorbim, ea tot printre porumbei îmi mărturiseşte că a fost prin Germania, plecată cu jobul. Îi propun să trecem la următorul volum, de data asta vrând doar oral, cu finalizare aferentă. Îmi spune că trebuie să-i mai dau 50 de lei dacă vreau aşa ceva, refuz. Se pune totuşi la treabă. La 10 secunde sună telefonul. Sună telefonul se ridică şi răspunde! ????. Consternare! Se ceartă cu cineva, îi spune că nu-i acasă şi că nu-i dă niciun ban, închide. Cum a închis telefonul, sună interfonul... .............................................. Sună interfonul. Îmi spune că-i unchisu şi că să nu mă sperii că nu are cheie chiar dacă intră în scară. POFTIM? „Aşa ’ţi trebuie ****”, mi-am zis. „Pizdă ţi-a trebuit, să vezi ce ţi-o iei tu ’n pizda acum”. Deja mă gândeam la ciorile de jos cum mă întorceau pe mine pe grătar, îmi făceam nişte filme de toată frumuseţea. Thriler şi mister. Ea voia să continue, eu nu ştiam ce sfânt şi înger să mai pomenesc să se termine povestea asta. Mă îmbrac, mă încalţ, dau să ies, ea mă sfătuieşte să ies prin cealaltă scară. A fost singura dată când am băgat la cap ce mi-a zis, mi-am băgat pula ’n ei de porumbei. Locaţie: Cartier bun, casa bunicii, miros de mâncare. Minus 86 nota Aspect : Corp 9 Faţă 4.5 Oral: 7 Normal: Privelişte 9 Execuţie 6 GFE: Sexual 6.5 Intelectual minus 93.** **Notă – Columbofilii s-ar putea s-o îndrăgească