Pentru ca, din pacate, insa nu mai putin fascinant si interesant, nu ai inteles ideea mea si ai deturnat subiectul intr-o directie eronata, dar, repet, negresit interesanta la un pahar de vin alb.Picon nu beau. Eu ma refeream la atractia aceasta morbida, chiar fetis, pentru ridicol. Parca am devenit consumatori de freakshows. Evident programe gen Romanii au talent sau X Factor au ca scop descoperirea de noi talente, insa la fel de importanti pentru show sunt si "looserii" ori cei care se fac de ras. Vorbisem acum 3 saptamani in Abu Dhabi, in timp ce eram in tranzit catre sclavageala mea de toate zilele, cu un araboc, dupa spusele lui, cotizant al Daesh. Foarte mult insight avea omul. Dupa parerea lui aceste doua componente, societatea si televiziunea nu pot fi dihotomizate. Mi-a tinut o lectie despre felul cum societatea si tv se influenteaza reciproc, adica una pe alta. Iar totul poate a inceput cu aceasta obsesia a prezentulului, lucrurile obisnuite, gen Cum sa ne aranjam casa?, Cine face cea mai buna fasole frecata? Cum ar trebui sa arate gradina? Toate acestea au legatura cu autenticul si omul privat, ergo idealizarea acestuia in televiziune.