Picatura de intelepciune

[Vizitator ccfdtig]

"Cand omul se ingrijeste doar de castigul personal si uita de sentimentul datoriei, aceasta se numeste ticalosie suprema."-Sun Tzu

[Vizitator ccfdtig]

"Cu cei carora le place sa se certe nu se face sa te angajezi in discutie."-Sun Tzu

[Vizitator ccfdtig]

"Teme te de laudele deșarte, invelite în blana vulpii."-Horatiu

[Vizitator ccfdtig]

"Pe locul întâi sta omul care poate da un sfat util; pe al doilea, sta cel care asculta acest sfat; iar acela care nici nu da sfaturi si nici nu se supune sfatului dat de altcineva e un prost."- Titus Livius

[Vizitator ccfdtig]

"Dacă ai promis,fa." - Publius Ovidius Naso

[Vizitator ccfdtig]

"De orice inselaciune e capabil acela obisnuit sa faca din negru alb si din alb negru."-Publius Ovidius Naso

[Vizitator ccfdtig]

"Cand esti in necaz e deja tarziu sa ceri sfaturi."-Publius Syrus

[Vizitator ccfdtig]

"Sa te temi intotdeauna de cel care te-a inselat o data."-Publius Syrus

[Vizitator ccfdtig]

"Cine e bun numai in vorbe, e de doua ori rau."-Publius Syrus

[Vizitator ccfdtig]

"Cine rabda defectele prietenului, le face sa fie si ale sale."-Publius Syrus

[Vizitator ccfdtig]

Ce este sfințirea?

"Eliberarea noastră de păcat nu este imediată, ci un proces gradual care seamănă cu creşterea. Prin perseverenţa noastră, curăţirea inimii este atinsă încet şi inexplicabil cu ajutorul harului. Prima oară, mintea este curăţită şi iluminată şi apoi ea recunoaşte esenţa lucrurilor şi nu mai este în înşelare. După ce gândurile noastre sunt folosite corect şi împlinirea poruncilor este săvârşită exact, inima este purificată. Harul dumnezeiesc intră şi rămâne permanenet în om şi îl face cu adevărat purtător de Dumnezeu (teofor). O astfel de persoană, deşi încă trăieşte, a trecut “de la moarte la viaţă”. Aceasta este sfinţirea. "

[Vizitator ccfdtig]

"Să ştiţi că numai oamenii răi se ceartă, oamenii buni nu se ceartă.


Să ştiţi că numai oamenii răi se ceartă, oamenii buni nu se ceartă. Un bun şi-un rău nu se ceartă, că cel bun cedează şi cearta-i gata. Zice că erau într-o pustie doi călugări şi tare bine se înţelegeau unul cu altul. Şi unul dintre ei o zis: Hai să ne certăm şi noi o dată cum se ceartă oamenii din lume. Şi celălalt o zis: Hai, da’ eu nu mă ştiu certa. Şi celălat o zis: Hai, că te învăţ eu. Şi l-o învăţat. Zice: Punem între noi o cărămidă şi tu să zici: Cărămida asta-i a mea şi eu o să zic: Ba nu-i a ta că-i a mea, şi din asta se face început de ceartă. Şi aşa or făcut. Primul o zis: Cărămida asta-i a mea. Şi celălalt o zis: No dacă-i a ta, ia-o şi te du cu ea cu tot! Şi n-o mai fost nici o ceartă. Bineînţeles că asta a fost, cum am zice noi acuma, o ceartă artificială, aşa ca o ceartă de scenă, de teatru. Da’ cei care se ceartă nu fac scene de teatru, ci se ceartă aşa cum le vine.
Mi-aduc aminte că atunci când eram copil se spunea în familie că şi din pricina sărăciei, şi din pricina necazurilor vin certurile. Şi mi se intamplă şi acum să-mi spună oamenii că se ceartă pentru lipsurile în care trăiesc. Şi eu zic întotdeauna: Bine, dar dacă vă certaţi, le rezolvaţi, treceţi de lipsuri prin ceartă? Şi toţi mărturisesc că nu. Deci, cearta nu e un mijloc de înlăturare a răului, ci e o slăbiciune a celor care se angajează în felul acesta, pentru că nu câştigi nici un ban când te cerţi, nu realizezi nici un avantaj când nu eşti în limitele bunei cuviinţe. Aşa că oamenii trebuie să evite tot ce nu aduce nimic pozitiv, ci aduce multă nemulţumire şi mult negativ în viaţa de toate zilele."

[Vizitator ccfdtig]

Cândva...am scris...😇...de Crăciun.

Pentru voi, toti

Ma dor ochii, ma dor
De durerea lacrimilor
Ma dor ochii, ma dor
De suspinul inimilor,
Maicuta mea draga
Coboara-n camara
Imi e frig maicuta
Aprinde focul, olecuta
In durerea ochilor
Pe drumul lacrimilor
Prin inimi curate
Focul strabate.
Din inaltul cerului
Steaua lumineaza
Ochii privesc
Steaua, urmaresc.
Iata minune, iata ca vine
Steaua straluceste
In inimi vesteste
Astazi coboara…
Arde focul, arde
In inimi curate,
Arde focul, arde
In inimi insetate.
Ochii, inchisi
Lacrimi, suspine
Minune mare,
Iata ca vine.
Vine – se naste
Mantuitor in lume.
Se-apropie ziua,
Celui mai Bun si Milos
Mantuitorul Hristos
Bucurati-va !!!
Ochii, nu mai dor
Caci vine Lumina
Focul va creste
In inimi vesteste
Ca astazi se naste
A noastra Lumina.
Astazi va creste
In inimi crestine
Rugaciuni depline
Bucurie mare
Stralucire tare
Hristos se naste
In inimile noastre.

[Vizitator ccfdtig]

"Gloatei ii sta in fire sa atribuie cuiva vina pentru orice intamplare"-Gaius Cornelius Tacitus

[Vizitator ccfdtig]

"Un lucru nu se poate infrange in om: înclinația către femeie"-Grigorie de Nazianz

[Vizitator ccfdtig]

"Nu cuvintele stârnesc durerea, ci obraznicia si aroganta care ne-au jignit"-Vasile cel Mare

[Vizitator ccfdtig]

"Nebunii ii urăsc mereu pe înțelepți, ignorantii, pe cei învățați, ticăloșii pe cei curați, stricatii pe cei buni"-Ion Damaschinul

[Vizitator ccfdtig]

"Cine se mulțumește cu puțin, trăiește o viata fara griji. Cine nu se mulțumește cu puțin, si-si îndreaptă privirile către multe si îndepărtate, fără să se gândească la cauze si consecințe, capătă același lucru ca și mustele: nu le e de ajuns sa zboare peste flori si copaci si se trezesc câteodată strivite de urechile elefantului."-Ion Damaschinul

[Vizitator ccfdtig]

"Înțeleptul e in stare sa inteleaga chiar si gândurile aproapelui, urmarindu-i comportamentul si atitudinea"-Ion Damaschinul

[Vizitator ccfdtig]

"Li se făcuse frig maimutelor in iarna aspră,

Cand licuriciul s-a aprins cu o văpaie caldă.

Sa ne incalzim, adio suferințe grele,

Si-au aruncat pe licurici o mână de surcele"

[Vizitator ccfdtig]

"Dintre cei care sunt lângă tine nu-i recompensa pe aceia care, orice ai face, te lauda, ci pe aceia care te cearta aspru pentru greșelile tale."- Vasile Macedoneanul

[Vizitator ccfdtig]

"Nu fi leneș si citeste cărțile cele vechi, fiindcă în ele vei gasi cu usurinta ceea ce autorii lor au aflat cu trudă din experienta lor de viata, si vei intelege tot."-Vasile Macedoneanul

[Vizitator ccfdtig]

"În mintea strâmbă şi lucrul drept se strâmbă."-Pr. Teofil Paraian

[Vizitator ccfdtig]

Două feluri de manie:

Mânia ca păcat – personală, egoistă, prostească, încăpăţânată, ridicolă de cele mai multe ori, izvorâtă din ură, pizmă, nestăpânire de sine, resentiment, necugetare.

Mânia legitimă – sfântă, dezinteresată, stârnită de spectacolul sfâşietor al răutăţii dezlănţuite, al strâmbătăţii triumfătoare, al nedreptăţii făcute semenului meu ori semenilor mei sau al ocărârii, al asupririi şi batjocoririi lui ori a lor. Mânia aceasta de-a doua nu e câtuşi de puţin un produs al agitaţiei lăuntrice, al zvâcnetului temperamental, ci e cu totul raţională şi e declanşată dinafară."-N. Steinhardt

[Vizitator ccfdtig]

"Creştinismul reprezintă o trecere de la dreptate la dragoste."-N. Steinhardt