NEPUTINȚĂ

adormassage · Iunie 22, 2020

Încerci să scrii altă poveste

Să uiți de mine, de trecut

S-arate-oglinda ce nu este

Să nu știi că m-ai cunoscut?

Dorința ta poate e valul

Ce-n largul mării tăcut moare

Voind ca să învingă malul

Să urce-n cer, să fie soare.

Dar câte maluri mai sunt oare

Sau câte valuri care-au vrut

Să se transforme-n acel soare

Ce-a încălzit al nost’ sărut?

În lumea asta sunt dorințe

Dorințe ce-au dorința lor

Și suflete ce sunt pereche

Și despărțite-n al lor zbor

adormassage · Iunie 22, 2020

E jurnalul unei inimi arse de al sorții jar

De ce zideşti iubirea în al dorului altar?

**baron58** · Iunie 27, 2020

Vine un flăcău acasă:

- Mamă! Tată! Ard de dor!

Am decis să mă însor

Cu fata lui moş Arvinte,

Că-i frumoasă şi cuminte

Gingaşă şi educată,

Pe deasupra încă-i fată.

Mama-l pupă şi-l mângâie,

Lăcrămând de bucurie.

Numai tata-i supărat

Şi-l priveşte încruntat.

Pe urmă îl ia de-o parte

Şi începe de departe:

- Mai demult, în tinereţe,

Ne-am iubit cu mama fetei.

N-o s-o iei, că nu se poate,

Ea ţi-i soră, tu-i eşti frate!

Flăcăuandrul, abătut,

Mult a plâns şi a băut,

Şapte zile, şapte nopţi,

Într-un beci, ascuns de toţi.

Peste-o lună jumătate,

Vine iar c-o noutate:

- Mamă! Tată! Mă insor

Cu copila lui Bujor!

Aşezată, gospodină

Şi mândră ca o grădină.

Mama îl îmbrăţişează,

Fericită lăcrămează.

Numai tata-i foc şi pară.

Îl conduce în cămară

Şi îi zice: - Scump fecior,

Cu femeia lui Bujor

Ne iubisem noi cândva,

De la mine-a rămas grea.

Tu-i eşti frate, puişor,

Deci nu poţi să te însori.

Iar băiatul, întristat,

Iar a plâns nealinat,

A băut rachiu şi vin,

Ca să uite de venin.

Încercând a treia oară

Să-şi aleagă soţioară,

Tata iar i-a povestit

Că cu mă-sa s-o iubit.

Iar pe urmă o aflat

Că la fetele din sat,

Vasilicai lui Arvinte

Şi fetelor de părinte,

Maricicăi lui Tulica

Şi fetei mătuşii Nica,

Copilei văcarului

Şi fetei primarului,

Anişoarei lui Dodon,

Pistruetei lui Anton

Şi odraslelor vecinii,

Fetei grase-a lui Arsenii,

Adrianei lui Costică,

Esmeraldei lui Opincă,

Mădălinei lui Istrate...

La toate le este frate!

Flăcăului, de amar,

Îi curg mucii în pahar.

Fetele de măritat

Toate i-s surori în sat.

Mama-l vede abătut

Şi îl ia la descusut.

El suspină ca de boală,

Plângând maică-sii în poală.

Cu năduf şi supărare

Îi spune măicuţei sale:

- Tata a însămânţat

Muierile de prin sat.

Cum, dracu, să te însori

Dacă toate ți-s surori?

Măicuţa, cu voie buna,

Râde-n hohot ca nebuna.

- Ce-i cu tine, mamă dragă,

Aici nu-i nimic de şagă!

- Apoi, dragul meu fecior,

Râd, că eşti neştiutor.

Adu-mi noră orice fată,

CĂ NU EL ÎŢI ESTE TATĂ!

Ion Pribeagu

**baron58** · Iunie 29, 2020

UNDE ESTE IUBIREA TA...

Când citești într-o carte...

O frumoasă poveste de iubire

Spune-mi, inima cum îți bate...

Nu simți că-i cuprinsă de fericire?

Când o poezie de dragoste...

Te face să crezi că-i pentru tine

Nu închizi ochii întrebându-te...

Unde-i iubirea trimisă de la mine?

Când versurile unei melodii...

Adânc în suflet îți pătrunde

Nu te întrebi de unde știi...

Adevăratul sens al acelor cuvinte?

Când pentru prima dată...

Descoperi mirosul unei flori...

Iar floarea are chip de fată

La gândul ăsta spune-mi, nu te trec fiori?

Când Soarele te mângâie-ndrăzneț

Simțind căldura lui fierbinte...

Spune-mi cu gândul unde pleci...

N-ai vrea în clipa aia să nu fii cuminte?

Când nopțile singur te prind...

Și Luna îți joacă feste...

Spune-mi ce doruri te cuprind

Oftând, nu îți pui întrebarea unde este..?

DA...! Unde este iubirea ta...!

Să o asculți...să o citești...

Să-i simți mirosul și căldura..

Și să-i spui cât de tare o iubești..!!

**baron58** · Iulie 3, 2020

Iubirea...altfel

Am sorbit veselie la micul dejun

Și avea gustul tău...

glumeț...cu zâmbet...

Gustul iubirii!

Te-am servit la micul dejun

Cu fructe...

Fructele dragostei...

Dulci și zemoase ca un sărut!

Am servit candoare la prânz

În farfurii albe de porțelan...

Și tu mă priveai îndrăgostită

După sticla de șampanie...

Ce privire provocatoare!

M am înroșit ca un desert

Încercând să mă ascund în inima ta!

La cină ne-am întors privirile către fereastră

Îmbufnați de...mama ei de viață!

Nu mai avea niciunul poftă de mâncare!

Și ne jucam cu tacâmurile indignării

Fara să mai scoatem nici un cuvânt!

Ce liniște de mormânt!

Iubirea plecase în alte case!

Nota de plată! Vă rog!

Trei ani și jumate!

**baron58** · Iulie 5, 2020

Minte-mă

Hai, dar spune ceva ca și cum m-ai iubi!

Cum și norii se-ncalță cu saboți aurii,

Cum și marea și-aprinde o țigară și știi

Câte mări ai fumat printre scoici pământii!

Hai, dar spune ceva, ca și cum mă dorești,

Ca și cum lumea-ntreagă te așteaptă s-o crești

S-o faci glob argintiu, de prost gust, în tavan

Mă iubești, te iubesc, nici nu știu, habar n-am!

Hai, dar spune-un cuvânt ca și cum mă cunoști!

Ca și cum viața mea este dată la proști

Și o pun pe grătar lângă cărnuri perfide

Hai, iubește-mă iar, du-mă-n zboruri prea vide!

Hai, dar spune-mi subtil că mai mult mă urăști,

Că mă dai inventiv la tot felul de găști

Vreau în doi să m-agăț de un lanț de iubire

Să mă sui pân-la cer în săruturi fertile!

Ia-mă dur ca și cum eu de maine mă rup

De o lume-abisală și în vis mă scufund

N-ai iubit cum credeam, am fost doar un sfârșit

De poveste nescrisă de-un poet zăpăcit!

Du-mă dornic să-mi guști din credința mosor

Pe un pat de narcise mă aruncă cu dor

Și prefă-te din nou că mă vrei viața toată

Lângă tine să-nvăț a minții înc-o dată!

**baron58** · Iulie 6, 2020

Hei..,TU!!!

Lasă mă să mi scriu

Prefața,

De la viața

Ce mi ai dat!

Nu vreau sa citesc

In stele ,

Nici in astre

Prea măiastre...

Nu mi mai socoti TU

Viața

După ața din mosor!

Nu vreau să îți fiu păpușă,

Marionetă,

Analfabetă ,

Intr un decor...

Lasă mă să mi scriu

Scenariul ,

Chiar de i prost,

Neinspirat

Și răsuflat...

Lasă mă să cutreier munții ,

Prea cărunții ,

Vreau să zbor!!!

Nu scrie TU.., pentru mine

Niște file

Cu mult gri...

Le vreau albe... chiar virgine,

Orfeline!

Pun eu...curcubeu in ele,

Albăstrele,

Praf de stele..

Nu mi mai scrie...TU

Destinul

Din prea plinul

Datului...ce ai tras...la sorți!

Te comporți

Ca un stăpân...

Azi.., îți spun

Că te las să mi scrii puțin

La destin

Dar...la final

Când... nu mi mai pasă...

Țigara i arsă,

Paharul gol...

Ce decor!!!

**baron58** · Iulie 9, 2020

NU-MI SPUNE NIMIC ȘI

LASĂ-MĂ SĂ MĂ DUC...!

Dacă mai ai ceva să mă întrebi,

Te rog întreabă-mă acum...!

Dacă mai e ceva la care speri,

Mă voi opri puțin din drum...!

Dacă speranța te-a făcut să vezi

Cât de frumoasă-i dragostea-n amurg,

Poate de-acuma ai să crezi...

Că și bărbații uneori mai plâng...!

Dacă ai înțeles durerea unei lacrimi

N-o șterge, ca să-ți aduci aminte...

Că fără-ncredere ai să suspini...

Iar inima rănită, te va ține minte...!

Dacă mai vrei să spui ceva

Te rog vorbește, eu ascult...

Dar dacă nu-mi înțelegi inima...

Te rog să taci...și lasă-mă să mă duc!

**baron58** · Iulie 11, 2020

O zi grea...

Am avut o zi cam lungă

Treburi multe, dificile!

Timpul nu vrea să-mi ajungă

Și-mi închide ușile!

Și mă prinde între clipe

Mă pune la încercare

Îmi deschid aripile

Stau așa pe-o înserare!

Nici nu zbor dar nici nu merg

Mă lupt cu ziua prea plină

Ce sa fac și ce s-aleg

Ca să mă prefac în înger?

Vreau și o baghetă, mult!

Magică, plină de har...

Să termin ce-am de făcut

Și ca magul să dispar!

Dar nimic nu se întâmplă

Și-atunci iau o pauză

Și mă tot prostesc, mă-ncântă!

Rebel fără cauză!

Uite, beau și o cafea

Cu aromă de căință

Și-așa trece ziua mea...

Cu plăcere și voință!

Cum ajung acasă vreau

Să m-arunc în cada mică

În arome vreau să stau

Să beau vin, la căldurică!

Lumânări nenumărate

Stau cuminți pe lângă mine

Colorate, parfumate

În sfârșit îmi este bine!

adormassage · Iulie 12, 2020

Sunt trist de ziua ta,

Fiindca-ntr-un an, cândva,

De ziua ta,

Facusem totul ca sa te pot vedea,

Sa te pot îmbratisa si saruta,

Macar o clipa-n viata mea…

Dar n-a fost sa fie asa,

Desi eram în apropierea ta.

De-atunci sunt iar departe

Si departarea ne desparte!

Ah, departarea…

Sa fie oare de vina numai ea?

Ori a fost determinarea

Managerului de sorti

Care închide pentru totdeauna

Una

Sau mai multe porti?

Daca vreodata-n viata mea

Crezusem fara echivoc în cineva,

Atunci ai fost tu aceea --

Aceea pe care-as fi putut jura --

Dar asta se pare ca nu era

Decât în fantezia mea asa…

As fi vrut sa pot uita

Aceasta zi a ta,

Fiindca atunci ma sufoca

Singuratatea mea,

A carei scuza cred ca numai era

Nici soarta, nici departarea,

Ci doar încapatânarea

Cuiva -- a mea sau a ta!

A fost ziua în care se prabusea

Visul de iubire care abia începea…

Nu-i nimica rau în asta,

Decât ca mi-am cusut cu aceasta ata

Câtiva ani buni din viata…

Ca s-ajung abia acuma sa zic: basta!

Fii deci fericita de ziua ta…

Eu voi ramâne cu amintirea mea!

adormassage · Iulie 12, 2020

Încet, încetisor,

Moare un amor,

Pe care-l credeam nepieritor…

Ei da, îmi aduc aminte,

Ca mai crezusem asta si-nainte…

Si nu odata, ci de mai multe ori!

Si uite ca, tot nu m-am învatat minte!

Asta-i dovada ca amorul n-are minte,

Oricum l-as descrie în cuvinte…

Deaceea, cel mai frumos amor

E cel fara cuvinte,

Cel fara minte,

Cel cu patima si dor,

Chiar si daca e doar unul trecator…

Ces a-i faci, asa-i omul, uitator

Si mereu cu capu' n nori,

Ori de câte ori,

E lovit de-un nou amor!

Dar poate nici nu-i bine

Sa vorbim de amor,

Când unora doar de bine

Sau numai de placeri haine,

De fapt le este dor!

**potolea** · Iulie 12, 2020

Ion Minulescu Romanţa amantelor de ieri

Amante cu ochi verzi,
Amante cu ochi adânci ca fundul zării
Şi buzele calde-nsângerate
Ca-albastru-n ceasul înserării;
Voi, ce-aţi murit demult
Şi totuşi nu v-aţi găsit încă mormântul,
Sub ce ferestre-n veci închise şi cu perdelele lăsate
Mi-aţi îngropat de-a pururi cântul?

Amante cu ochi verzi,
Amante cu ochi adânci ca fundul zării!...

Pe vatra sufletelor voastre, sărmană vatră funerară
Mormânt de patimi potolite ―
În lungi acorduri de chitară
V-am presărat garoafe roşii ca nişte buze-nsângerate
Ce-ar vrea să re’nvieze morţii
Din vechi coşciuguri putrezite
Prin cimitirele uitate.
Pe vatra sufletului vostru, sărmană vatră funerară,
Jertfitu-mi-am credinţa-n stele şi-n ochii voştri verzi!

Eram
Duhovnicul ce v-ascultasem
Şi de trecut vă dezlegam ―
Eram un Crist-copil ce moare negându-şi biblia barbară
În spasmurile-nfiorării şi-n caldul vis ce-l întrupasem
Pe şase strune de chitară...

Amante cu ochi verzi,
Amante cu ochi adânci ca fundul zării
Sub ce ferestre-n veci închise
Mi-aţi îngropat de-a pururi cântul?...
Voi, moartelor nemuritoare,
Veniţi, căci v-am găsit mormântul...
Veniţi cu toate-n cimitirul
Ce-n biata-mi inimă-şi deschide
Largi porţile să vă primească...
Veniţi, schelete călătoare,
Veniţi, sărmane Danaide,
Cu buze calde-nsângerate ca-albastru-n ceasul înserării!

**baron58** · Iulie 14, 2020

De ce...?

De ce-ai ieșit în calea mea, femeie?

De unde ai venit și în ce scop?

Tu m-ai aprins cu-a ochilor scânteie

Te-ai strecurat tiptil în horoscop.

Am încercat să mă ascund de tine

Am încercat să par indiferent

Credeam câ e mai bine fără tine

Şi-am devenit de tine dependent.

Mi-ai invadat al sufletului cer

Și mi-ai aprins pe el mulțimi de aștri

Mi-ai deslușit al dragostei mister

M-ai înecat în ochii tăi albaştrii.

În fiecare zi mi-e tot mai greu

Să stau departe de a ta ființă

Acolo unde ești voi fi și eu

Mânat de pasiune și dorință.

**baron58** · Iulie 14, 2020

Duetul nopții

Ramurile vieții se despletesc,le dau

de -o parte,

Pe-aleea mea ,cad florile de tei,

Ziua va trece,va pleca departe,

Noaptea se va ascunde -n ochii mei

Aș vrea să-ți dăruiesc cuvinte,

În pragul nopții ,când îngerii sosesc,

Vara aceasta este generoasă și cuminte,

Iar nuferii pe lacuri înfloresc !

Parfumul florilor se-nalță până la cer

și-n vise ,

Apusul și-a stins de mult ,jarul,

Aștept nerăbdător visele aprinse,

În timp ce stelele-și aprind farul !

Tu ,nici n-ai așteptat a mea scrisoare,

Și ai venit pe-a vântului aripă,

Din noaptea asta ,ai făcut o Sărbătoare,

Duetul în Iubire, Cântec, Dans si Vers ,se înfiripă !

**baron58** · Iulie 19, 2020

POVESTEA UNUI DOR...

Atât de lin a venit noaptea

Și cu atâta drag ma-mbrățișat

Eu mi-am dorit să merg cu ea,

S-adorm n-am vrut...!

Dar mi-a șoptit să stau

Și a plecat...

În urma ei am adormit ușor

Simțeam în vis că doar plutesc

Și-am ascultat povestea unui dor,

Părea că o cunosc...!

Când dorul ștrengărește mi-a șoptit,

Eu te iubesc...

Cu greu din vis eu m-am trezit

Iar inima-mi bătea în piept...

Am vrut din pat ca să cobor,

Atunci eu te-am zărit...!

Pe tine, dor ștrengar din vis

Și am zâmbit...

Știam cât de mult mă iubești

Dar că ți-ar fi părtașă noaptea

Și-n visul meu poți să pășești..?!

Eu n-am știut de asta,

Dar mi-a plăcut prea mult...

POVESTEA...!

**baron58** · Iulie 20, 2020

Ploaia de dorințe

eram atât de fericiți că ne priveam și nu mai simțeam cum ploaia ne ținea isonul....

cum noaptea ne poseda trupurile...

cum luna ne semna dragostea...

eu te vedeam doar pe tine și mă pierdeam în zâmbetul tău,

tu mă vedeai doar pe mine și te lăsai târâtă în sufletul meu...

pierduți unul în celălalt uitam să mai respirăm aer...respiram doar adâncul celuilalt...

ne umpleam venele cu liniște și ochii cu dorințe!

ce ploaie de sentimente ne cuprindea...

ce stropi de veselie aveam pe fețele noastre!

și simțeam un dor de viață cât o vară fierbinte și obraznică!

voiam să-ți dăruiesc nopți cu atingeri nesfârșite

și stele pătimașe și amețite de atâta iubire...

voiam să mă dăruiesc tot!

și ploaia să mă spele de păcatul de a te dori doar a mea!

**baron58** · Iulie 25, 2020

MĂ DOARE UN PICIOR...

Spune-mi mândro ce să fac

Că mă doare un picior?

De durere vreau să scap,

Cred că merg la abator.

Să-mi iau un picior mai bun

De ponei sau căprioară,

Să colind ca un nebun

Pe jos în întreaga țară.

O fi dorul de la tine

Sau o fi un dor de ducă,

Să tot plec...așa îmi vine...

Nu mai stau...când mă apucă.

Poate-așa am fost ursit

Să nu stau prea mult acasă,

Cred că am cam obosit

Și piciorul nu mă lăsă.

M-o fi blestemat nevasta

Să mai stau și eu acasă..

A picat de ieri năpasta

Nici soacră-mea nu mă lasă..

Chiar de-o fi și-o fi să mor

Am să plec iar mâine seară,

Uite-așa într-un picior

Voi umbla întreaga vară.

Vreau pe munții din Parâng

Să mă sui pentru o clipă,

Frumusețea vreau s-o strâng

N-am să fac de loc risipă.

Codri verzi și seculari

M-au jelit când mi-a fost greu,

Mâncam doar la zile mari

Dar mă descurcam mereu.

Am plecat de mic de-acasă

Și-mi tot vine ca să plec,

Vreau ca Dunărea spumoasă

Fără bac...înot să trec.

Pe Columna lui Traian

Vreau să-mi fac un cuib de vultur,

În veșminte de oștean

Steagul nostru, am să-l flutur.

Să privesc în lunga zare

Tocmai pân' la Istanbul,

Apoi să cobor spre mare

Să-mi cumpăr din port un ghiul.

Nu mă las pân' nu fac baie

În lacul din Techirghiol....

Am să strâng într-o copaie

Pentru drum...puțin nămol.

Mi-au șoptit niște cucoane

Că apa cu sulf e bună...

Să ,, campez " în Herculane

Cel puțin pentru o lună.

Pas cu pas prin Mehedinți

Vipera îmi dă târcoale,

Înarmat până în dinți

Voi umbla prin iarba moale.

Mai pe seară să mă scald

Dezbrăcat în râul Cerna..

Și dacă o fi prea cald

În pădure-mi așez perna.

Ca să-mi ostoiesc un dor

Am să merg la Tg. Jiu

Pe Brâncuși eu îl ador

La Coloană-un vers îi scriu.

La o ,, Masă a tăcerii"

Îmi voi odihni piciorul,

Și voi da un curs plăcerii

Când la,, Poartă"- mi alin dorul.

Am să urc pe Transalpina

Când în fugă...când la pas,

Greu se urcă serpentina

Da-s viteaz și nu mă las.

M-am născut în toiul primăverii

La tulpina unui fag...

De aceia-n pragul serii

O pornesc la drum cu drag..

Tot pe drum pe drum mereu

Voi străbate-ntreaga țară,

Am uitat necazul meu...

Mă voi obloji spre seară...

**baron58** · Iulie 27, 2020

E PREA TÂRZIU?...

Alerg ca un nebun

În calea dorului pierdut,

Crezând că poate-acum

Mă ierți la ce-am făcut...

Alerg fără să știu...

În ce direcție s-apuc,

Sperând că te voi găsi

Și-n gânduri mă încurc

Alerg, dar și mă uit

Atent în jurul meu

Sunt sigur c-o să pot

Să te întâlnesc din nou!

Alerg și nu mă-opresc

Simțind că am greșit

Dar n-o să reușesc...

Eu singur te-am gonit...

Alerg ca un nebun

Fără să mă gândesc,

Că-i prea târziu acum

Și n-am să te mai găsesc !

**baron58** · Iulie 28, 2020

Mi-e frică să te am

Să nu te pierd din mers.

Și ieri tot căutam.

Să te găsesc în vers

Erai ascunsă în neguri

De întrebări subtile.

Și te-am văzut cum tremuri

Că m-ai găsit pe mine.

Mi-e frică să te am

Să-ți dau zâmbetul dulce.

Rămân unde eram

Că n-am unde mă duce.

**baron58** · Iulie 29, 2020

Și m-am trezit dintr-o poveste

Și m-am trezit într-o poveste!

Uimit întrebam decorul

Dar lumea mea chiar nu mai este?

Unde mi-e sufletul și-amorul?

În lumea asta colorată

Mă simt ca peștele în apă!

Dar oare cum așa deodată

O altă lume mă adoptă?

E vis? Că dacă este visul meu...

Mă las purtat prin visare

Ce vis ștrengar...mai am și eu!

Îmi e uimirea și mai mare!

Ce oameni buni în drumul meu!

Aici cu zâmbet te hrănești...

Așa aș vrea să fiu mereu

Hrănit numai cu povești!

Și în obraji am Fericirea

Mi s-a lipit cu un pupic

În ochi îmi plânge Amintirea

De ce-ai veni? Nu vreau nimic!

O Acadea îmi dă semnalul

Te urcă, hai, pe-un nor mai roz

Îmi zice și pornește...calul

Mai bine aș urca...pe jos!

Nici pomeneală așa ceva!

Te duc mai bine cu caleașca

Pe-un nor pufos visez ceva

Un Spiriduș mi-aduce ceașca!

Cu o cafea din bob de dor

Și-o prăjitură cu mult soare

Aș vrea acum să mă cobor

În lumea mea tristă dar mare!

Chiar dacă mi-a plăcut și zborul

Și zâne blânde mi-au zâmbit

Cu-n zâmbet trist mă duce dorul

Acolo de unde-am venit!

Și m-am trezit dintr-o poveste

Și dintr-o lume prea perfectă

Să vin și să vă dau de veste

Că visuri dulci în noi așteaptă!

**baron58** · Iulie 31, 2020

Visuri comune rătăcite în inimi diferite....ca şi lacrimile: acelaşi gust,aceiaşi ochi, dar nu mereu aceeaşi cauză ❤

**baron58** · Iulie 31, 2020

Ce-mi faci...?!

Ce-mi faci , de te iubesc atât de mult ?!

Ce-mi faci , de te iubesc nespus ?!

Ce-mi faci , de nu mai ştiu de mine ?!

Ce-mi faci , de nu pot ca să uit de tine ?!

Ce-mi faci , de'aştept ziua de mâine ?!

Ce-mi faci , de nu vreu să trăiesc ?!

Ce-mi faci , de dorul îmi e mut ?!

Ce-mi faci , de doar de tine ascult ?!

Ce-mi faci , de viața mi-e un vis ?!

Ce-mi faci , de numai tu mi-eşti paradis ?!

Ce-mi faci , de mințile îmi pierd ?!

Ce-mi faci , de doar pe tine te aştept ?!

Ce-mi faci , de inima-mi suspină ?!

Ce-mi faci , chiar cand e vreme bună ?!

Ce-mi faci , de sufletul îmi arde ?!

Ce-mi faci , de nu pot ca să-ți stau departe ?!

Ce-mi faci , nopțile târzii ?!

Ce-mi faci , de nu , nu mai pot dormii ?!

Ce-mi faci , de chipul nu ți-l uit ?!

Ce-mi faci , de ochii-mi plâng nebuni ?!

Ce-mi faci , de tu eşti viața mea ?!

Ce-mi faci , de-n veci nu te-oi uita ?!

Ce-mi faci ?

**baron58** · August 1, 2020

Colivia unui gând

Mă zbucium în mine

Închis în gânduri

Aș vrea lângă tine

Să prind iarăși muguri!

În lumea prea strâmtă

Dezgheț numai sensul

Și viața îmi cântă

Dezleg universul!

Tu ești în paharul

Băut la amiază

Nu treci nici hotarul

Zâmbești, ești pe fază!

Privești după ziduri

Pictând anotimpuri

Eu mângâi absurdul

Mă pierd printre timpuri!

În noi plânge dorul

Captiv între lacrimi

Opresc astăzi jocul

Stingând albe patimi!

Te du spre lumină

Și lasă-mă-nchis!

Mai trag o cortină

Las luna aprinsă!

Dar dorul mă strigă

Iubirea trezește

Îmi dau o aripă

Pe-o simplă poveste!

Mă joc cu destinul

Deschid colivia...

Te beau, îmi fac plinul

Îți sorb și mândria!

Și soarele iese

Și-mi arde și părul

Ajung să nu-mi pese

Că macin hazardul!

Tu pleci pe-a ta cale

În brațe rănite...

Rămân pe-o visare

Pe râuri grăbite!

Zâmbesc rândunicii

Pe care-o-ntâlnesc

Era sora fricii...

Cu ea locuiesc!

Ridic ochii mari

Și negri ca taina

Mi-s irișii-amari

Aștept din nou toamna!

Și nu mai visez

La tine...eroul

Cu norii valsez,

Mă joc cu ecoul!

Renunț la iubirea

Cu gura ei dulce

Și chem înserarea

Vreau viața să-mi culce!

**baron58** · August 2, 2020

Îmi vreau inima înapoi

Am căutat iubirea în ochii tăi și am găsit doar firimituri din altă iubire...plecată

Am adunat vreascuri de vorbe bune sperând să aprind un foc în inima ta...

Era atât de greu să fac ziua să zâmbească, focul să pornească într-o inimă goală...

Am rămas singur în mijlocul pădurii...

Lupii urlau cu mine...și focul din tine nu mă păzea

Ți am dat la schimb inima mea...

Inima mea...

Nu știu dacă acum iubești cu inima mea

Eu cred că da...

Dar eu am rămas fără inimă...

În locul ei am primit un cub de gheață

Nu mai simt nimic

Iubirea îmi îngheață...

Câte-un pic...pic..pic...

Ce întamplare!

Îmi vreau înapoi inima

Fără iubire văd doar în alb și negru

Și nu îmi place lumea fără ea...

Fără inima mea!

**baron58** · August 4, 2020

Apus

Și se făcea că iarăși ne e bine

Și se făcea că iarăși ne iubeam

Și se făcea că bat in piept la tine

Și fiecare zi...ne o dăruiam!

Ce vis frumos, amară amăgire

Că...uite, iarăși vin zorii de zi,

Pe pernă, două lacrimi orfeline

Se strâng în brațe triste și pustii!

Coboară mă din neguri...la apus,

Încet, încet să înfloresc...mă lasă

Și coace mă in jarul tău...ascuns,

Pe restul vieții să îți fiu...cireașă!

Am ars ca două torțe...separat,

Nu ne am știut și...poate a fost mai bine,

Acum..,când răul - bine s-a 'ntâmplat

De ce nu vrei să bat in piept...la tine?!

S a tot cerut nisipul prin clepsidră,

Acum...e argintiu și încă sclipește,

La vânătoare...a pornit o hidră,

E ascunsă acum dar știu.., pândește...

Întinde mâna și...strânge mă bine

Și...lasă mă să bat in piept...la tine!!!

Autentificare

NEPUTINȚĂ

Postări Recomandate

Top autori

Zile populare

Top autori

Zile populare

Postări populare

baron58

nellu2012

baron58

Imagini postate

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Creează un cont

Autentificare

Navigare recentă 0 members

Informatii Clienti