constiinta2

Limita de varsta pentru clienti? In sus sau in jos, cum preferi.

Uite așa stau lucrurile: acum ceva vreme, nu foarte multă, mergeam cu un tovarăș prin cluburi și pe la petreceri. Ne amețeam bine, mai o caterincă, mai un joint și din când în când în când cate o femeie sau două, în cazul în care erau cate două împreună în locație. Nu ne-am futut niciodată amândoi odată cu aceeași femeie. O luam pe rând, de obicei el primul că era mai scârbos și zicea că nu vrea să mă pupe pe mine în pulă. Au mers treburile bine până am dat de o țigăncușă. Nu știu dacă era de etnie, cel mai probabil nu, dar așa o alintam eu că avea pielea măslinie și îi luceau ochii în cap când zâmbea. Am mers într-o seară amândoi la ea. Am făcut amândoi ce făceam de obicei. După ce a terminat, tovarășu ăsta mi-a zis că pleacă acasă și nu mă mai așteaptă că e prea rupt în gură și vrea să doarmă. Nici eu nu eram mai breaz și după un futai aprig cu stimabila nu puteam să mă mai ridic din pat. Am fumat, m-a servit cu un suc, cola de la pet de 2,5, și am rămas de vorbă. Mă gândeam să mai dau un număr da ăla micu nu mai voia. Eu însă nu mă dădeam dus. M-am întors la domniță peste două zile. Apoi peste alte două și tot așa până ne-am împrietenit. Am luat-o cu mine prin câteva delegații, hoteluri faine, restaurante bune și îmi zicea că i se pare că mă știe de o viață. Îi dădeam în fiecare lună bani dar nu țineam nici unul socoteala ce și cum. Când ieșeam cu tovarășul la party eu nu mai aveam chef să merg cu el la alte femei. Nici să îl iau cu mine la țigăncușă mea nu îmi venea că pizda mă-sii, mă simțeam aiurea. Nu aveam o problemă că se fute ea pe bani. Viața ei, treaba ei, dar mă simțeam aiurea să merg la ea cu tovarășul, el să o fută, să o muiască, și apoi eu să mă port cu el și cu ea ca înainte. Într-o zi i-am spus: băi frate, o mai ții minte pe țigăncușa aia tatuată între omoplați? Să știi că eu mi-am făcut-o gagică. A râs de mine la începutul și a zis că m-am prostit de tot. Apoi mă sună peste cateva zile și îmi zice că s-a dus la ea și ce-a făcut. Bine frate, e job-ul ei, banii tăi, plm. Mi s-a părut de porc că a făcut așa și i-am zis tipei să nu-l mai primească. A încercat ăsta de două trei ori să dea de ea, până mă sună pe mine să îmi zică să îi fac eu programare. M-a scos din pepeni tovarășu că nu eram nici pestele nici managerul ei și atunci i-am zis că eu nu am mai fost de acord să îl primească. S-a dus pe pulă toată prietenia noastră. Peste câteva luni gagica a intrat în pământ și alta nu. Nu a mai dat nici naiba de ea. Cu fostul tovarăș nu am avut ce să mai vorbesc. El mă acuză și acum că m-a făcut o femeie și eu tot cred că dacă mă respecta cu adevărat ar fi zis el singur că nu mai merge la ea. Păi și cum dracului o fi bine? Dacă te lipești cu o escortă și tovarășu tău de proștii știe asta, e ok să se mai ducă și el la ea? Sau ar trebui, din respect pentru prietenie, să futa altceva?

Toate femeile merită bătute. Este în natura lor să enerveze bărbatul și să îl scoată din sărite. Merită bătute! Pedepsite rău! Legate și bătute. A.. și chiar le place. Găsiți la sex-shop tot ce aveți nevoie. Cătușe, căluș, bici, nuielușe. Acum, sper să nu fie cineva atât de redus mintal încât să ia adlitteram ce am scris

Nefericitul? Așa părere ai tu despre serviciile la care a apelat? Parcă asta era și ideea - fericire maximă când mergi la femei. Mai bine îi spuneai Preafericitul 😉 Oricum, @Nevasta-ta, ai rămas cam tras chiulul. Mai încercăm să clădim ceva sau te culci iar pe o ureche?

Gura păcătosului, adevăr grăiește. Și toți suntem niște păcătoși, fie că ne place sau nu. Măcar tu îți asumi asta, și de aceea te plac femeile.

Depinde ce oferi. Spre deosebire de majoritatea masculilor turbați după păsărică, ca să nu zic pizdă, ipoteticul tău soț caută altceva. Caută afecțiunea pe care nu i-ai mai oferit-o și pe lângă aceasta se adaugă și sentimentul acela intens că face ceva "interzis". Nicio escortă nu îi va putea oferi asta și prea puține vor ști să surprindă un bărbat cu adevărat experimentat. Deci, ce îi poți oferi și câtă adrenalină și dopamină poți să faci să pompeze în creierul lui. Surpriză - și pentru bărbați, creierul este principalul punct erogen. Ai fost atentă, am zis bărbat.

În avans sau cu întârziere: La mulți ani!!

Eu am plecat de mult, doar tu mai crezi că mai sunt lângă tine și speri zadarnic în ceva imposibil. Tu ești cea care nu are puterea să renunțe. PS: "Toate-s vechi și nouă toate" Este incredibil cât de multă asemănare există între două lucruri petrecute la aproape doi ani distanță.

Te voi dezamăgi din nou. Nu vei obține decât amărăciune și venin în suflet dacă vei căuta să afli ce a fost în sufletul meu. Ce trăiri am avut, ce sentimente am nutrit pentru altă femeie. Vei căuta să te compari și să te gândești dacă ai fost la fel de bună ca ea. Dacă m-am simțit la fel de bine cu tine precum mă simțeam cu ea. Vei intra într-un calvar al imaginației tale și pentru fiecare răspuns pe care îl cauți acum vor apărea 10, 100 de întrebări noi iar sentimentele de nesiguranță pe care deja le dezvolți se vor amplifica. Eu am fugit de tine și m-am descărcat la escorte. Am fugit de tine și m-am apropiat de colege. Am fugit de tine și inevitabil am ajuns să dea dragostea peste mine. M-a lovit puternic, ca un baros, în moalele capului. Mi s-au înmuiat picioarele. Apoi, în brațele altei femei, înconjurat din nou de iubire, am simțit că trăiesc din nou. Nu te căutăm pe tine în ea. Tu erai lucrul de care fugeam. A fost plăcerea de a descoperi pe cineva nou. Vâlvătaia care se întețește din ce în ce mai tare când întorci cu fața spre tine piesele de puzzle și le pui cap la cap, văzând ce lucrurilor frumoase se conturează. Cu cât vei căuta mai mult, cu atât mă vei îndepărta mai tare. Fiecare om are mai multe laturi. Le arătăm pe rând și în funcție de persoana din fața noastră. Tu ai scos la lumină anumite laturi din mine. Alte femei au făcut să se vadă cu totul alte trăsături ale personalității mele.

Și încă mă mai simt bine în brațele tale. Încă mai există ceva care ne leagă dar nu sunt sigur că este vorba de dragoste. Îți amintești când ne certăm, cum iese tot ce este mai rău din noi? Ne spunem cuvinte mult prea grele. Ele rămân în sufletul nostru chiar dacă niciunul dintre noi nu a crezut în ele când le-a rostit. Știi că am ajuns să îmi doresc să ne certăm doar pentru că actul carnal al împăcării este intens și satisfăcător dincolo de plăcerea fizică? Am constatat cu ironie că acelea au ajuns să fie momentele în care mă simt iar fericit lângă tine. Apoi fericirea dispare și cuvintele grele rostite de tine reverberează iar ai iar în mintea mea. Sunt sigur că și ale mele, în mintea ta. Cât o mai putem duce așa?

Dragă nevastă-ta, Nu este inpersonarea mea în postura celui pe care îl cauți. Nici povestea mea. Este povestea noastră, a tuturor - a cuplurilor prinse în vâltoarea vieții și în mult slăvita artă a compromisului. Cum au trecut anii peste noi doi? Cu multe greutăți și parcă prea puține clipe se bucurie. Cu clipe de fericire risipită la job și timp irosit în dispute inutile. De parcă ar fi contat cine are dreptate. Ce reproșuri au făcut vreodată pe cineva să devină o persoană mai bună? Când am uitat să iertăm cu adevărat? Îți amintești cum plecam zâmbind de lângă tine? Nici acum nu știu dacă zâmbeam de fericire că fug de tine sau pentru că știam că voi ajunge în brațele altei femei. Dar dacă zâmbeam doar pentru că fugeam de minciuna pe care mi-o spuneam în fiecare zi? Minciuna aceea pe care o tot repeți până începi să crezi în ea: ești fericit. Oare? Oare eram fericit? Nu aveam cum să fiu fericit. Nu puteam să fiu fericit acceptând compromisuri la infinit din dragostea pe care o simțeam cândva că ne contopește într-o singură ființă. În loc să îți spun ce nu îmi convine am zis să nu te supăr. În loc să răspund cu intransigență crizelor tale nejustificate de gelozie din tinerețe, îți zâmbeam. Te-am mințit că suntem bine de atâtea ori, ca să nu te supăr, încât am desăvârșit verbul "a minți" în ceva ce urma să devină parte din mine. Dragă nevastă-ta, nu te-am înșelat pe tine. Nu te-am mințit pe tine. M-am înșelat și m-am mințit pe mine. Și asta e cel mai grav. M-am amăgit de atât de multe ori cu iluzia fericirii noastre că am uitat ce mai însemnă acest cuvânt. Am demonetizat cuvântul fericire. Îți aduci aminte când m-ai văzut ultima dată, genuin fericit? Eram așa pentru că redescoperisem în mine flacăra fericirii. Da, în brațele altei femei. Dar important era că simțeam din nou că trăiesc. Simțeam din nou acel sentiment frumos: dragoste. De fiecare dată când îl simțeam venea la pachet cu aceeași măsură de amărăciune. Unde s-a pierdut dragostea noastră? Când am uitat să ne mai iubim? De ce am ajuns doi străini? Ce ne face să ne simțim atât de singuri? Vrei să fim din nou împreună sau vrei doar să mă vezi suferind? Din dragoste mă chemi lângă tine sau din orgoliu? Unde era dragostea ta când ne departam unul de altul la mii de ani lumină? Când mă trezesc noaptea transpirat și speriat, nu o fac pentru că mă gândesc la altă femeie. O fac pentru că îmi este frică de viitorul nostru. O să învățăm să ne iubim din nou? Dar altfel! Mai intens și mai matur decât până acum. Și dacă peste 10 ani ne dăm seama că am încercat în zadar, că am rămas aceeași oamneni ursuzi, avizi de razpunare unul pe celălalt? Eu te-am înșelat fizic, dar tu mi-ai înșelat speranța că putem fi fericiți împreună.