advanced Reputație: -2693 Postat Aprilie 28, 2014 Oras:B Oras:B Postat Aprilie 28, 2014 Istoria pulii cand se scrie?Povestea puleide Ion CreangăAmu ci-că era într-un sat un ţăran. Şi ţăranul acela a esit odată în ţărînă să samene nişte păpuşoi. Şi cum semăna el, tocmai atunci s-a nimerit să treacă pe-acolo Hristos şi cu Sfântul Petrea. Hristos să nu tace molcum şi să-şi caute de drum?- Da ce semeni acolo, om bun, întreba el.- Ia, nişte pule semăn, răspunse ţăranul cu obrăznicie.- Pule ai zis că semeni, pule să dea Dumnezeu să se facă, zise Hristos, blagoslovind semănătură din treacăt cu amândouă mâinile, şi apoi se tot duse în drumul sau cu Sf. Petrea, care nu-şi putea stăpâni mierarea de cuvintele ce auzise că au esit din gură lui Hristos, pentru că niciodată nu mai vorbise Mântuitorul aşa de buruenos.Ţăranul, după ce mântui de semănat se întoarse acasă. Apoi, la vremea prăsitului a venit de a prăşit păpuşoii după rânduiala şi iar s-a întors acasă. Dar când vine la cules, ce să vadă? În loc de păpuşoi, de fiecare strujan erau câte trei-patru dragalete de pule, care-de-care mai imbojorate, mai dârze şi mai rasbelite!…- Ptiu! drace, iaca ce s-au ales de muncuşoară mea de toată vara, zice ţăranul, scărpinându-se în cap şi trântind cuşmă de pământ cât ce putu. Asta n-am păţit-o de când m-a făcut mama… ‘tu-i maţele aerului! – Ei, ei! Amu ce-i de făcut? – ‘Tu-i-aş descântecul celui cu blagoslovenia, că pocit a mai fost la gură.Şi cum şedea ţăranul uimit, numai iaca ce trecea pe-acolo un potâng de baba.- Bună-vremea, om bun, zise ea.- Să-mi bag genunchiul în vajoiul cui ştiu eu, mătuşa, zise ţăranul îndrăcit de năcaz…- Dar ce, Doamne iartă-mă eşti aşa mascaragios, mai omule, zise baba posomorâtă. Nu ţi-i oarecum să vorbeşti aşa, de faţă cu o bătrână că mine?- D-apoi cum să mai vorbesc şi eu, mătuşa, când vezi cum s-a făcut Dumnezeu ras de muncuşoară mea. Da’, la saraciea în care mă găsesc, pule-mi trebuiesc mie? Uite colo pe ogor, s-apoi mai zi şi dumneata dacă ai ce…Când se uită baba pe ogor, îşi pune mâinile în cap de ce vede… pule şi iar pule, belite şi rasbelite ,în toate părţile.- Vai de mine şi de mine, nepoate! Asta încă-i una.- Ba dac-ar fi numai una, ce ţi-ar fi, mătuşa! Dar aşa sunt sute şi mii de mii, în cur să le ţii!.. ‘Tu-i aşa şi pe dincolo că nu ştiu ce să mai fac. Îmi vine să mă spânzur, nu altceva.- Ia las’, nepoate, zise baba uitându-se cu jale la pule… De unde ştii c-aistă nu-i un noroc de la Dumnezeu pentru dumneata?- Norocul aistă să nu-l mai dea Dumnezeu nici duşmanilor mei, mătuşa, dar unde s-a mai auzit o chiznovatie că asta – să mănânci pule în loc de păpuşoi! Ia învaţă-mă şi dumneata ce să fac? căci pe mine nu mă mai ajunge capul.Stă ea baba oleacă pe gânduri şi apoi zice:- Nepoate, eu te-aş învaţă ce să faci că să te desfaci de dânsele răpede – răpede şi să scoţi bani inzacit şi însutit decât pe păpuşoi, dar ce mi-i da?- Ce spui, mătuşa? Învaţă-mă, că t-oiu da ce mi-i cere şi un vrav de pule pe deasupra…Când a auzit baba de pule, i-a zvâcnit inima… căci îi curgea ochii după dânsele, când le vedea aşa de zdravene şi barzoete…- Apoi eaca ce să faci, nepoate: încarcă-le în car şi le du la târg că ai să le vanzi că chiperiul. Dar mânca-te-ar norocul să te mănânce, acum trebue să las ruşinea laoparte şi să te învăţ cum ai să înveţi pe cumpărători a le întrebuinţa.- Că bine zici, mătuşa, ia spune-mi, rogu-te!- Când a fi să le vie dor de pula, s-o suere cum sueri oile la strungă… şi atunci, numai să-ţi poată curul… Iară când s-ar satură de ea, să zică: ho! ho! haram nesăţios. Şi atunci pe loc se moae şi te descotoroseşti de dansa.Şi drept dovadă, baba îşi infasca o matragana, care era mai mare, de pe un strujan, şi începe s-o pue în lucrare cum se cade…Ţăranul a încremenit, când a mai văzut şi asta…- Dar de unde ai aflat meşteşugul istă? mătuşa, zise el cu mierare.- Hei, hei! nepoate, pe unde culege dracul surcelele, eu am tăiat lemne… Nu mă mai întreba cum, şi zi bogdaprosti că t-am deschis ochii ce să faci…Ţăranului atâta i-a trebuit. Da babei ce-i făgăduise, apoi se duce acasă, îşi pune scoartele la car şi-l înfundă bine, înjugă boii, se întoarce la ogor încarcă un car zdravăn de pule – şi la târg, baete, cu dânsele la vânzare.- Hai la pule, hai la pule! Pule zdravene şi ţări pentru jupânese mari…O cucoană văduva, auzind aşa vorbe din gură ţăranului, trimite o slujnică să-l cheme la dansa că să-i dea un colb…Slujnică se duce şi cheamă pe ţăran. Şi cum vine ţăranul, cucoană îl şi ia la trei parale, zicând:- Dar bine, mai ţărane, ce porcării spui pe lângă cerdacul meu, că te mănâncă mama dracului! Acuş te pun la scară şi-ţi trag o bătae, de te-or duce cu cerga acasă… Înţeles-ai?- Apoi, da’, milostivă cucoană, zise ţăranul scărpinându-se în cap. Să ierte cinstită faţă dumneavoastră, ce să facem? Ia nişte pule ni-a dat Dumnezeu şi le-am adus şi noi la târg, să vedem, ne-om pute prinde ceva parale pe dânsele, că ne mănâncă şi pe noi o mulţime de angării şi de nevoi de tot felul…- Mai, ţărane, eşti nebun, ori cum eşti, de vorbeşti pleve de faţă cu mine?- Ba ferească Dumnezeu, cinstită cucoană, vorbesc vorbe sănătoase, săracul de mine! Iaca să va aduc una că s-o vedeţi, dacă nu mă credeţi…”Tu-i-aş praznicul cui le-a plămădit, că m-a făcut să întru în dihonii cu lumea din pricina lor. Încaltea dacă-ar fi de partea femeeasca, le-aş ţine pentru mine, dar aşa…”Şi odată se duce la car şi alege un ştiulete de puloiu, care era mai mare, şi cu dansa deadreptul în casă la cucoană.- Iaca, cucoană, saga-ţi pare dumitale asta? acum pe ce s-a dus munculiţă mea de toată vara? S-apoi dumneata mă mai inghii şi cu bătae, că pesemne nu-s eu destul de bătut de Dumnezeu! “Tu-i-aş patruzecile cui ştiu eu să-i fut, că au început a mă lua lumea de nebun…”Cucoană vedea acum că ţăranul are dreptate, şi se face a se uită într-o parte, dar tot trăgea cu coadă ochiului şi la cinstită pula din când în când.- Bată-te focul să te bată, mai ţărane, că ticălos mai eşti!… S-apoi cum s-ar face că s-o poată cineva întrebuinţa, când ar vre? Nu-i vorba, că mie una nu-mi face trebuinţă. Dar tare mă mier şi eu de aşa comedie!…- Cum să se face, cucoană! Să ierte cinstită faţă a dumneavoastră ia, când vine cuiva poftă de dansa, o sueri de câteva ori, cum sueram noi oile la strungă, s-apoi atunci, ţine-te la frecuş – cât ce-i pute, că las’ dacă m-a da de ruşine. Iară când te-i mulţimi şi-i vrea să te leşe de frecuş, să strigi la dansa: ho! ho! haram nesăţios! Şi atunci îndată numai ce-o vezi că se trage înapoi frumos, că serpele la lapte dulce… Şi pe urmă, de câte ori ţi se şcoală… tot aşa să faci. Şi dacă nu te-i mulţămi, atunci să mă blastemi pe mine.- Bată-te pustiea să te bată, mojic mascaragios, c-al dracului mai eşti, zise cucoană, care începuse a se mai deprinde cu vorbe de masă… Ia ieşi oleacă afară din odae, s-apoi te-oiu chema eu acuş, că avem oleacă treaba…Ţăranul tace molcum şi eşe. Iară cucoană, drept cercare, începe a suera nataranga, şi atunci cinstită pula face zbarc! în pizda cucoanei! Vorba ceea: găină bătrână nu se sparie de pula groasă.Şedea, sărmana, cum şede mielul la tată oaei, până ce se satură de supt. Cucoană era de cele mai tartose!Strâmtă-n pizda, tare-n sele,Crâşcă pula din maseleCă-i cam iute la otele!În sfârşit după ce s-a săturat cucoană bine, apoi zice încetişor: ho! ho! haram nesăţios! pula atunci pe loc s-a muiet şi foflenchiu! cade jos… Cucoană îndată o rădică cu mare sfinţenie şi o pupă drept în bot… Apoi strigă pe ţăran în casă şi luându-l cam pe departe, zice:- Şi cam cum s-a întâmplat de ai tu blastamatii de-aiste, mai ţărane?- Cum să se-ntâmple, cucoană? Ia mai asta primăvară, samanand păpuşoi în ţărînă, a adus dracul – că mai bine n-oiu zice – doi oameni pe acolo. Şi unul din ei m-a întrebat: ce semăn? Eu nu-mi stăpânesc gură? M-a împins păcatul să răspund în ciuda că pule semăn, să iertaţi dumneavoastră! Şi atunci el pocit la gură sau naiba îl mai ştie cum a fost, a blagoslovit cu amândouă mânile spre ogorul meu din treacăt, zicând: “Pule să dea Dumnezeu să se facă”. Şi cum vedeţi dumneavoastră, pule s-au făcut, fără ştirea lui Dumnezeu. Şi pula mea şi trei bani, s-o căruţă de jidani, să ierte cinstită faţă dumneavoastră.- Dar bine le mai zici pe nume, mânca-lea-ai pe ceea lume!- Apoi, da, cucoană, dac-aşa le cheamă, cum hasta pula să le mai zicem?- Mai omule, oare nu cumva acela a fost Hristos şi cu Sfântul Petru? Că numai ei sunt aşa făcători de minuni…- D-apoi, da, cucoană, mai ştiu eu cine să fi fost? Dumnezeu ori dracul, să-i bag în pchizda mane-să, că mai bine nu le-oiu zice, să ierte cinstită faţă dumneavoastră, că ştiu că mi-a făcut-o bună…- Dacă-i aşa cum spui tu, mai ţărane, apoi eu cred că tot Hristos a fost. Şi de-aceea, hai să-ţi cumpăr şi eu una, spre aducere aminte de anul când s-au făcut pe ogoară de cele care spui tu… că după mine aistă-i semn de belşug.- Pule, vrei să zici, cucoană.- De-acelea, mânca-le-ai să le mănânci, că mult le mai porţi prin gură.- Apoi da, dac-aşa ni-i deprinsă gură, ce să facem? Iertaţi şi dumneavoastră! Dar şi dac-a fi după vorba dumitale, cucoană, apoi mult stau eu şi mă mier de Dumnezeu. Ce dracul? N-are el altă treaba decât numai se-apuce de făcut pule pe ogoarele oamenilor! Doamne, iartă-mă, dar pulos trebuie să mai fie şi Dumnezeu acela, de-i plac aşa de mult pulele! Însă mai ştii păcatul? Oiu face şi eu că dumneata, cucoană. Poate a vrut Dumnezeu să se cace cu bani în pungă mea, că de mult şade pustie – franţa de pară n-am la sufletul meu. – Ei, ce zici, cucoană, iei-ţi una ori ba? – că mă prea intarziu cu iarmarocul.- Apoi ce mi-i cere tu pe scârnăvia asta, zise cucoană, făcându-se că i-i greaţă oarecum… Vorba ceea: dee-mi-o Dumnezeu, dar nu-mi trebueste.- Apoi ce să-ţi cer, cinstită cucoană! Că să nu ne sbatem, mi-i da cinci sute de lei în capăt şi pace bună.- Ce-ai spus? Cinci sute de lei? Dar ştii că eşti de duh, mai ţărane!- Apoi, da, cucoană, mult mi-au asudat şi mie coaele, pan-am prăşit atât amar de pule, şi le-am adus în halul istă, cum le vezi… şi dacă de la una că dumneata nu m-oiu chiaburi, apoi de la ţărance de-a noastre ţi-ai găsit să mă pricopsesc? Că ele ar voi să le dai câte-o testea de pule de-o pară şi câte-un vraf pe deasupra… Aşa-i la noi la ţărani, bagă-mi-aş, Doamne iartă-mă, să-mi bag! Să iertaţi de vorba ceea proastă!…- Mai, ţărane, dar trei sute de lei nu ţi-i deajuns?- Nici o letcae mai puţin, cucoană.- Patru sute, mai.- Nu se poate, cucoană.- Nici 450?- Ba nici 499 de lei şi 39 parale. Nu te mai pune şi dumneata, cucoană, pentru 50 de lei. Fă-mi încaltea o săftea să nu mai stea c-ai să ai bunătate de pula, de mi-i pomeni, şi mi-i îndrepta şi la alte cucoane de-a dumneavoastră…- Hai, na-ţi 500 de lei, zice cucoană. Dar nu cumva să te obrăzniceşti să spui cuiva că mi-ai vândut mascarale de-aiestea, c-apoi al tău e dracul. Înţeles-ai?- A… ra! cucoană, d-apoi eu grijă asta o am, păcatele mele?În sfârşit, cucoană da 500 de lei, îşi ie pula – şi ţăranului pe ici i-i drumul, se duce-n treaba lui să vândă cum a puţé şi pe celelalte pule. Dar pule de-ar avé, despre asta nu se mai plânge el acum. Vorba ceea: calul bun din grajdiu se întreabă.Dar ce mai atâta vorba. Cum s-a dus ţăranul, cucoană cea paşniţă şi spăşită face o cutie de argint poleită cu aur, impodoleste sfânta pula în bumbac, stropit cu arome, o aşază s-o incue în cutie că pe un odor nepreţuit, ia cheea la sine, şi când îi venea haghitele se aşeza gospodăreşte pe treaba, îşi astâmpără poftă, şi că mai ba să-i ducă dorul, sau să umble pe apucate, că până atunci. Se inchipuluise biata cucoană câte se poate de bine pentru bătrâneţe…Amu, într-una din zile, iaca ce vine popa de pe moşia cucoanei s-o roagă de toţi Dumnezeii să-i boteze un copil. Cucoană, că să nu strice hatârul popei, pune caii la căruţă şi se duce cu dansul în sat să-i boteze. Şi după ce-i botează copilul, rămâne la popa la masă în acea zi. Şi la masă lua şi cucoană mai mult un păhăruţ două de vin, cum îi treaba oamenilor: ba ia poftim luaţi-l măcar până la brâul preotesei, ba, atâta rău să fie! – pe cucoană o ia vinul de cap, şi pe loc îi şi vine poftă de pula… Ei! Ei! ce-i de făcut? Da cucoană să se ducă acasă, popa şi cu preoteasa n-o lasă.- Ai să mai la noi în asta noapte, cumătriţă, ziseră ei, că doar nu-ţi plâng copiii acasă.În sfârşit, cucoană scapără de dor de pula…- Cumatre părinte, zise ea de la o vreme: dacă nu mă lăsaţi să mă duc, ţine cheea asta, şi fă bine sfinţia ta de te du acasă la mine, deschide lădoiul de lângă patul unde dorm eu, scoate de-acolo o cutie de argint şi mi-o ada-ncoace, că-mi trebuie ceva dintr-însă: chiţibuşuri de-a noastre, ştii, cum îi treaba femeilor…Popa, chitind că-s nişte daruri pentru preuteasă, pe dată şi porneşte călare.Şi ajungând pe la ameaza, în mijlocul verii, şi da inima din popa de căldură. Când pe la mijlocul drumului, trecând prin marginea unei păduri, stă la umbră unui copac pletos să se răcorească oleacă. Şi cum stă de se răcorea, îi da dracul în gând să umble în cutie şi să vadă ce-i acolo? Suceşte el cutiea, o învârteşte şi nu ştiu cum face c-o deschide. Şi când se uită înăuntru, ce să vadă? Vede coşcogemite mascara, învelită în bumbac stropit cu aromate… Atunci popa cuprins de mierare, începe a suera. Şi cum se miră el suerand, pula face zmarc! în curul popei… Popa atunci începe a răcni şi zice: Doamne, izbăveşte-mă de vrăjmaş! Nu lasă pre robul tău de batjocoră diavolului! Că ţie unuia am slujit şi afară de ţine pre altul nu ştiu. Dar toate erau în zadar. În sfârşit, dacă vede popa şi vede că nu mai este scăpare, scoate bârneţul de la izmene şi cu un capăt îl leagă de copac,iar cu celălalt capăt de bârneţ, leagă pula cum poate, şi unde nu începe popa a se smuci şi a cotigi în toate părţile, cum se smucesc boii la tânjală, când trag ceva din greu, dar nu era chip… Se roagă el popa, răcneşte el popa, cârneşte el, popa, dar nu-i nădejde de scăpare, c-o dat peste pula mare.În sfârşit oleacă de nu era să iasă sufletul din popa; când noroc de la Dumnezeu, eaca o vacă, pe care o pălise strechia, cât pe ce erea să dee peste dansul să-l zdrobească. Atunci popa, de spaima, începe a strigă desnădăjduit: ho! ho! haram, mânca-te-ar lupchii să te mănânce! Vacă da în lături şi atunci numai eaca şi pula eşe din curul popei!… Şi când se vede popa scăpat, o şi croieşte la fugă prin pădure că un nebun, lăsând şi cal şi cutie şi bârneţ şi preuteasă şi cucoană şi tot, şi se va mai duce în toată lumea. Şi dus a rămas şi până în ziulica de astăzi.
picon Reputație: 1046 Postat Aprilie 28, 2014 Oras:Satu' cu ministri Oras:Satu' cu ministri Postat Aprilie 28, 2014 Acum sa vedem cine gaseste " povestea piszdei"
Strigoiul Reputație: 230 Postat Aprilie 28, 2014 Telefon: strigoiul.erotic Oras:CIMITIR Telefon: strigoiul.erotic Oras:CIMITIR Postat Aprilie 28, 2014 un moment extrem de important in isoria barbatului de pretutindeni este acesta:FLORIN SALAM - CINE-A PUS CARCIUMA-N DRUM 1
fredostarr Reputație: 94 Postat Aprilie 28, 2014 Telefon: [email protected] Oras:Sibiu Telefon: [email protected] Oras:Sibiu Autor Postat Aprilie 28, 2014 Asta e istoria adevarata a meleagurilor noastre , intr-o simpla melodie !
advanced Reputație: -2693 Postat Aprilie 29, 2014 Oras:B Oras:B Postat Aprilie 29, 2014 un moment extrem de important in isoria barbatului de pretutindeni este acesta:FLORIN SALAM - CINE-A PUS CARCIUMA-N DRUM Gresit vulpoiule! Cand a fost cantata melodia de care pomenesti tu nici macar eu nu eram in proiect, cu atat mai putin tu. Pe bune nene, mai plimba salamu'!
fredostarr Reputație: 94 Postat Aprilie 29, 2014 Telefon: [email protected] Oras:Sibiu Telefon: [email protected] Oras:Sibiu Autor Postat Aprilie 29, 2014 Inceputul al 2 lea razboi mondial .Războiul a izbucnit prin invadarea Poloniei de catre Germania la 1 septembrie 1939. Franța și Anglia și-au onorat obligațiile ce le aveau față de aliatul polonez, declarând război Germaniei două zile mai târziu (3 septembrie). Și Australia și Noua Zeelandă au declarat război în aceeași zi, dar datorită diferențelor de fus orar, ele au fost primele care au intrat în război, nu britanicii. Canada a urmat o săptămână mai târziu. Video cu unii din generalii germani , printre cei mai mari stategi din istoria moderna !(este istorie , nu sunt rasist )http://www.youtube.com/watch?v=5x0JQuIoBcE
Psychosocial Reputație: -17 Postat August 29, 2014 Oras:Sanitarium Oras:Sanitarium Postat August 29, 2014 Acum sa vedem cine gaseste " povestea piszdei"Istorie nu are , dar are o balada
indubitabil Reputație: 2178 Postat August 29, 2014 Oras:----------- Oras:----------- Postat August 29, 2014 1545703_588312834609601_5621840711732848554_n.jpg--- asta e istorie țoropa fata lu dracu
indubitabil Reputație: 2178 Postat August 29, 2014 Oras:----------- Oras:----------- Postat August 29, 2014 instorie simetrica Generatii, evenimente secolul XX1. WWI, imburghezire versus comunizare (remiza)2. WWII, holocaustul nazist, inving burhezii3. Generatia parintilor geniali4. Generatia copiilor genial Evenimente secolul XXI1. Incepe dezordinea sociala2. Criza de resurse3. Neonazismul4. Holocaust reloaded?
indubitabil Reputație: 2178 Postat August 29, 2014 Oras:----------- Oras:----------- Postat August 29, 2014 na s pa
Psychosocial Reputație: -17 Postat August 29, 2014 Oras:Sanitarium Oras:Sanitarium Postat August 29, 2014 4. Holocaust reloaded? Putin probabil , chiar imposibil
indubitabil Reputație: 2178 Postat August 29, 2014 Oras:----------- Oras:----------- Postat August 29, 2014 "Orgasme" sociale 1. Nazismul, prima mare disperare din istorie, a parintilor burghezi2. Comunismul, numai nepoți, coca cola cu shaorma peste tot (orase stat la final)2. Neonazismul, a doua mare disperare din istorie, a copiilor burghezilor.............................................................................................................iarna
indubitabil Reputație: 2178 Postat August 29, 2014 Oras:----------- Oras:----------- Postat August 29, 2014 Putin probabil , chiar imposibil oare daca n-ar mai fi xxx pe net si fete pe bani??
indubitabil Reputație: 2178 Postat August 29, 2014 Oras:----------- Oras:----------- Postat August 29, 2014 Asta e istoria adevarata a meleagurilor noastre , intr-o simpla melodie ! dupa a vine b unii fac istoria, altii o scriu, altii rad de ea si altii plang de cand se nasc pana mor .......................................................................................................iarna
Psychosocial Reputație: -17 Postat August 29, 2014 Oras:Sanitarium Oras:Sanitarium Postat August 29, 2014 oare daca n-ar mai fi xxx pe net si fete pe bani??Ar fii Xoxo si comedia virgini ! si nici material de laba nu ar avea
indubitabil Reputație: 2178 Postat August 29, 2014 Oras:----------- Oras:----------- Postat August 29, 2014 Ar fii Xoxo si comedia virgini ! si nici material de laba nu ar avea nu stiu de ce am crezut cei mai multi ca ...coca cola ne-ar putea aduce in prezent "Music makes me ...free", libertatea curvei o ai sau nu in sange, altfel esti...bestie
Sia Chandelier Reputație: 83 Postat August 30, 2014 Oras:in your left mirror Oras:in your left mirror Postat August 30, 2014
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum