Societatea si imaginea curvei - azi ridem de aberatiile din secolele trecute

[omuldinpadure]

Thomas Laqueur, Corpul si sexul. De la greci la Freud, Ed Humanitas, 1998 (fragment despre curve)

"Prostituţia este cealaltă mare arenă în care s-a dat lupta împotriva sexului nesocializat. Şi aici, societatea şi trupul sînt strîns împletite. Desigur, prostituţia a fost mult timp considerată ca imorală şi dăunătoare pentru binele ob­ ştesc, dar acest lucru era valabil şi pentru beţie, blasfemie şi alte tulburări ale liniştii publice. Abia în secolul al XIX-lea a devenit răul social ca atare, un viciu deosebit de distrugător şi ameninţător, într-un mod straniu. Cum s-au Întîmplat toate acestea este o poveste lungă, iar eu voi istorisi doar o parte a ei. Prostituatele erau în general considerate un lux neproductiv. Pentru că erau femei publice; pentru că organele lor de reproducere suportau un trafic foarte aglomerat; pentru că în ele spenria numeroşilor bărbaţi era amestecată într-un talmeş-balmeş neînchipuit; pentru că ovarele prostituatelor, din cauza suprastimulării, rareori erau lipsite de leziuni morbide; pentru că tuburile lor fallopiene erau închise din cauza excesului sexual; sau, încă şi mai grăitor, deoarece ele nu simţeau afecţiune pentru bărbaţii cu care întreţineau relaţii sexuale; ţinînd cont de toate aceste motive, prostituatele erau considerate a fi sterile sau in orice caz cu puţine şanse de a avea copii. Un scriitor a mers chiar şi mai departe, afirmînd că dacă se întîmpla ca prostituatele să rămînă totuşi însărcinate, aceasta se putea explica prin faptul că atunci s-au simţit atrase în mod deosebit de un anume bărbat; iar cînd prostituatele, transportate în ţara lui Van Diemen [Tasmania - n. ed.], s-au pocăit şi au reuşit să-şi asigure o situaţie familială normală, au descoperit dintr-o dată că sint fertile. 104 Bineinţeles că nu toţi experţii au fost de acord cu aceste idei. Într-adevăr, Jean-Baptiste Parent-Duchâtelet, un specialist cu adevărat dotat din secolul al XIX -lea în probleme de sănătate publică, a insistat asupra faptului că prostituatele nu se remarcă prin nimic neobişnuit din punct de vedere fizic. Ele nu aveau clitorisuri neobişnuit de mari - numai la trei din şase sute, dimensiunile clitoridiene ieşeau din comun - şi prin unnare nu erau atrase spre prostituţie de o dorinţă sexuală excesivă; dacă aveau mai puţini copii, aceasta se Întîmpla numai pentm că practicau avortul sau controlul naşterii. Prostituţia, susţinea el, 1}u este înnăscută în trupuri; în fonna ei modernă, este pur şi simplu o patologie a societăţii comerciale urbane. Fiind în dezacord cu părerea generală, Parent-Duchâtelet se raliază însă la ceea ce eu consider a fi principala ripostă interpretati vă privind ideea de prostituată sterilă: o confuzie între lumea asociată - cu un mare grad de periculozitate - a schimbului comercial şi lumea socială sănătoasă a dragostei maritale. 105 , Pentnl a aborda această chestiune, trebuie să mă Întorc la Evul Mediu tîrziu, cînd apare pentru prima dată observaţia că prostituatele sînt sterile. Printre alţii, Aristotel atrăsese atenţia asupra faptului că uterul unei femei, dacă este foarte fierbinte - iar natura lubrică a prostituatelor sugera acest exces de calor genitalis - ar putea fi neospitalier pentru concepţie: el ar putea să ardă complet amestecul de sămînţă. Dar Aristotel nu a pus, de fapt, pe acelaşi plan prostitutia şi căldura excesivă. Lucreţiu subliniază că prostituatele folosesc mişcări lascive care împiedică fecundaţia prin faptul că abate "de la drumu-i drept prin arătură fieml plugului şi face ca sămînţa departe de brazdă să cadă". Această observaţie însă este făcută în cursul unei discuţii privind motivele pentnt care este "evident că soţiile noastre nu trebuie să folosească" astfel de suc iri şi răsuciri. 106 Explicaţiile ce se dau in literatura medievală tîrzie şi în cea renascentistă cu privire la sterilitatea prostituatelor sînt extrem de numeroase: căldură excesivă, uter prea umed şi alunecos pentru a reţine spenna, amestec de sperme provenite de la diverşi bărbaţi; explicaţii foarte asemănătoare cu cele date de medicii din secolul al XIX-lea. Doresc însă să atrag atenţia asupra unei inter� pretări mai puţin explicit fiziologice, care corelează problema sterilităţii cu o dereglare generală a corpului politic. Un encic10pedist din secolul al XII-lea, William de Conches, explică de ce prostituatele rămîn atît de rar însărcinate. Pentru concepţie, sînt necesare două seminţe, le reaminteşte el cititorilor săi, iar prostituatele "care săvîrşesc coitul numai pentru bani şi care datorită aces ­ tui fapt nu simt nici o plăcere nu ejaculează şi prin urmare nu rămîn gravide". Un medic german din secolul al XVI-lea aduce un argument similar. Printre cauzele sterilităţii, observă Lorenz Fries, este şi "lipsa de pasiune a femeii pentru un bărbat ca în cazul femeilor de rînd (gemeynen frm1.:lin), spre exemplu, care lucrează doar pentru a se întreţine". Ni le putem închipui pe aceste "femei de rînd" nu ca prostituate, ci ca ţăranci care muncesc mai degrabă numai pentru a-şi cîştiga existenţa decît, aşa cum ar fi predicat Luther, întru gloria Domnului. O asemenea imagine s-ar potrivi cu analogiile imaginate de Cal vin şi de alţii între Căldura sau pasiunea sexuală şi ardoarea pe care inima ar trebui s-o simtă pentnl Dumnezeu. Mai existâ, de asemenea, o coincidenţă, şi anume faptul că Fries era profesor la noua universitate protestantă din Strasburg.\ 07 Iată încă o versiune a vechii doctrine că orgasmul este necesar pentru concepţie. De ce .însă prostituatele nu încearcă senzaţia de plăcere şi de ce sînt alese doar ,,femeile de lÎnd" pentru a ilustra ideea că absenţa pasiunii asigură sterilitatea? Fricţiunea actului sexual provoacă probabil aceeaşi înfierbîntare la tîrfe ca şi la celelalte femei, însă tnlpurile lor răspun-d diferit. În exemplele pe care le-am citat, banii sau mai precis schimbul ilegal de bani furnizează termenul mediu care lipsea. Prostituţia este sterilă, deoarece modul de schimb pe care îl reprezintă este steril. Nu se produce nimic, deoarece - asemeni cămătăriei - este pur şi simplu un schimb. După cum susţine R. Howard Bloch, aşa s-a şi întîmplat în secolul al XII-lea, ca Ulmare a unei economii de piaţă în formare, cînd cămatăria a devenit preocuparea imediată a bisericii. Se considera că în cazul perceperii de dobindă tot răul constă tocmai în faptul că nu se cîştigă nimic real din aceasta. Într-adevăr, aşa cum spune Aristotel, camăta este "cel mai detestat tip'· de schimb şi trebuie să fie în mod special condamnată, deoarece reprezintă antiteza economiei naturale, productive, domestice. O practică economică pervertită, asemenea sexului pervertit, fie dă naştere unor monştri dezgustători, fie este sterilă: "Dobinda, care Înseamnă naşterea banilor din bani, este aplicată înmulţirii banilor, deoarece progenitura se aseamănă cu părintele ei. De aceea dintre toate modurile de îmbogăţire, acesta este cel mai nefiresc" (Politica, 1.10.1258b5-7). Aristotel defineşte camăta de parcă aceasta ar fi un act sexual ******uos. Folosind cuvintele Catherinei Gallagher, "ceea ce se înmulţeşte prin ea (prostituata) nu este o substanţă, ci un simbol: banii". (Într-un anume sens, am demonstrat că distincţia Între simbol şi substanţă este greu de susţinut, atunci dnd discutăm istoria trupului.) Prostituţia devine, asemenea cametei, o metaforă pentnl înmulţirea artificială nu a lucrurilor, ci a simbolurilor fără referenţi.10B O profundă jenă culturală legată de bani şi de economia de piaţă stă ascunsă în metaforele biologiei reproductive; este cazul formulării lui Aristotel. Dar, mult mai aproape de subiect, teama de o piaţă asocială ia o nouă înfăţi­ şare prin afirmaţia că sexul pentru bani, coitul cu prostituatele, nu produce nici un rod. Acest tip de sex este pus într-un contrast incisiv - se poate simţi aceasta' mai ales în exemplul german - cu economia domestică a sexului, care este în esenţă socială şi productivă. Undeva în textul citat, Fries dezvoltă metafora uterului care protejează fătul asemenea crustei care protejează miezul pîinii. Imaginea coacerii, căldurii şi bucătăriei contrastează cu sterilitatea rece a acelora care muncesc sau întreţin relaţii sexuale numai pentru bani, în afara graniţelor domestice.

Prin secolul al XIX-lea, tropul legat de prostituata sterilă avea o genealogie respectabilă de şapte secole. Insă graniţele pe care acesta le păzea - dintre cămin şi economie, privat şi public, individ şi societate - erau şi mai exact trasate, dar şi mai problematice în clasa urbană a societăţii europene de după revoluţia industrială. Sau cel puţin aşa gîndeau observatorii contemporani. Societatea părea că se află într-un pericol fără precedent datorită pieţei: tmpul sexual reflecta toate anxietătile acestui pericol; şi, in această nouă versiune a modelului unisexuat, semnificaţia culturală a fost cauza pentru care trupul s-a supus ordinelor sale. Atît in privinţa masturbării cit şi în privinţa prostituţiei, problema e�a în esenţă cantitativă: s-o faci singur şi s-o fac i cu mai multi oameni, mai degrabă decît s-o faci în cupluri. Asemenea relaţii sexuale se află, astfel, în aceeaşi categorie cu celelalte delicte de număr cum ar fi de pi ldă retragerea protagonistei, imaginată de Florence N ightingale în Cassandra, care refuză să-i toarne ceai servitorimii şi se retrage pe canapeaua ei solitară. Contextul social, nu actul ca atare, detennină acceptabilitatea. Paradoxurile societăţii comerciale, care-i plictisiseră deja pe Adam Smith şi colegii săi, temerile sicîitoare că o economie liberă nu ar putea susţine corpul social bîntuie trupul sexual. ar, cu alte cuvinte, tnlpul sexual pervertit bîntuie societatea şi îi aminteşte de fragilitatea ei, aşa cum s-a mai întimplat şi În alte contexte, de mii de ani". (paginile 211-213)

[picon]

Societatea si imaginea curvei - azi ridem de aberatiile din secolele trecute

 

 

 

* râdem ... 

[Vizitator]

Societatea si imaginea curvei - azi ridem de aberatiile din secolele trecute

 

 

 

* râdem ...

 

Da,putea sa corecteze puțin textul acela.

[omuldinpadure]

Da,putea sa corecteze puțin textul acela.

Nu pentru gramatica l-am dat ci pentru idei...Plus ca etimologic verbul "a ride" vine din latina (ridere) deci ar fi cu i din i nu cu i din a. Ca au decis academicienii lingvisti sa scrie cu i din 1 ce sa zic decat ca ma pis pe ei cu jet puternic de sus in jos)))  

[1aprilie]

Siana suge pula plina de căcat pe 10 chișchirei

 

Secolele trecute era de neimaginat!!!

[Vizitator]

Nu pentru gramatica l-am dat ci pentru idei...Plus ca etimologic verbul "a ride" vine din latina (ridere) deci ar fi cu i din i nu cu i din a. Ca au decis academicienii lingvisti sa scrie cu i din 1 ce sa zic decat ca ma pis pe ei cu jet puternic de sus in jos)))  

Știu bre

[picon]

Nu pentru gramatica l-am dat ci pentru idei...Plus ca etimologic verbul "a ride" vine din latina (ridere) deci ar fi cu i din i nu cu i din a. Ca au decis academicienii lingvisti sa scrie cu i din 1 ce sa zic decat ca ma pis pe ei cu jet puternic de sus in jos)))  

Au canapele, academicienii ăia?

În loc să recunoști că ai greșit (este omenește), tu o dai pe după piersic! Cică ești și cadru universitar,  băga-mi-aș poola-n el, de învățământ românesc!

[Vizitator]

Râsul a râs cand i-a ras o porție bună de râs...

 

...

...

 

 

...

 

Pentru ca rasul nu-i râs si râsul nu-i rîs si nici rîsul nu-i ris...

 

...

 

Așa grait-a Zarathrustra !

 

 

...

[dylanbuc]

A rade, a nu rade...

 

Erau alte vremuri in trecut cu toate... mancarea, strazi etc, sa traia altfel. Acum a evoluat tehnologia, alta vreme.

[Vizitator]

Porcarie de articol...  Ghiveci din Aristotel si Freud cu garnitura de Adam Smith... o tampenie...

[pornelia]

io decand silabiseam scanteia tineretulu care neaducea tovarasu secretar care stergea de praf tablou lu alantro ureche am inteles ca curvele e decat un rau necesar din meandrele concretulu cum a zis nea nelu care la pus pe petrica cu plovar in careuri sa iasa la televizor cand erea mineri la panselute si omora in batae taranisti care a supt pula la sekuristi la canal casa traiasca si a venit ion ratiu casa faca rromanistanu cala engleji si era printu ciarls calare pe camila care a ajund in locu lu diana care a luat mue dela arabi si cand sa modernizat sexu pe internet sia facut pisicu sait de curve care acuma e entropic

[klm112]

io decand silabiseam scanteia tineretulu care neaducea tovarasu secretar care stergea de praf tablou lu alantro ureche am inteles ca curvele e decat un rau necesar din meandrele concretulu cum a zis nea nelu care la pus pe petrica cu plovar in careuri sa iasa la televizor cand erea mineri la panselute si omora in batae taranisti care a supt pula la sekuristi la canal casa traiasca si a venit ion ratiu casa faca rromanistanu cala engleji si era printu ciarls calare pe camila care a ajund in locu lu diana care a luat mue dela arabi si cand sa modernizat sexu pe internet sia facut pisicu sait de curve care acuma e entropic

 

Şiontopic şi enclitic

[1aprilie]

http://m.libertatea.ro/stiri/exclusiv-proxenetii-spioni-ca-sa-nu-fie-trasi-piept-la-bani-de-prostituatele-din-reteaua-lor-pestii-supravegheau-video-cuibusorul-de-nebunii-1818568

[omuldinpadure]

Au canapele, academicienii ăia?

În loc să recunoști că ai greșit (este omenește), tu o dai pe după piersic! Cică ești și cadru universitar,  băga-mi-aș poola-n el, de învățământ românesc!

Si eu si eu.....imi bag pana la cotor morcovul in tot ce face pesedeul asta de rahat din invatamant si cercetare.