Poiet-analfabet

[poiet-analfabet]

Mi-aș bate trecutu-n cuie,

Căci îmi bântuie prezentul,

Chiar și atunci când nu e

Potrivit momentul.

 

Nu mi-am măsurat risipa

De a fi doar un vestigiu,

Dar poate că nu merit clipa,

Și nici vreun prestigiu.

 

Ma dăruiesc unui trecut,

Care n-a reușit decât

Sa mă facă tot mai surd

La ce mi-ar fi plăcut s-aud.

[necrutatorul terminator]

E Dr. Partzaru, vesnica victima...

 

Ești sigură ? Parcă ar fi alt stil ?

[pizdicutz]

Ești sigură ? Parcă ar fi alt stil ?

 

A avut o perioada cand baga poezii cu impresia ca se pricepe... 

Se plangea de prea mult timp ca e "orfan" de printese... Vrea iubit, plm.

Evita sa raspunda direct, din cate vezi, continua cu balivernele lui...

La mine se leaga. Daca e altul care cauta mila, nu exclud.

[necrutatorul terminator]

A avut o perioada cand baga poezii cu impresia ca se pricepe... 

Se plangea de prea mult timp ca e "orfan" de printese... Vrea iubit, plm.

Evita sa raspunda direct, din cate vezi, continua cu balivernele lui...

La mine se leaga. Daca e altul care cauta mila, nu exclud.

Lasă-l să continue și vom vedea. Deocamdată nu pare genul lui dr. Pârț .

[pizdicutz]

Lasă-l să continue și vom vedea. Deocamdată nu pare genul lui dr. Pârț .

 

Il las, sa se descarce, dar nu stau sa-l tin de mana. 

[poiet-analfabet]

Mi s-a făcut rău de tine

Și am vomitat

Resturi de amintiri.

Acum iar mi-e foame de clipe,

De trăiri.

Dar o să mă mențin doar cu vise sănătoase,

Două la amiază

Și nimic după șase.

O să slăbesc până la os

De tine și de trecut.

 

Adio, greutate a sufletului!

[poiet-analfabet]

" Am sa te iubesc până la sfârșitul lumii "

 

Eu n-am să te mai caut niciodată

Îmi e teama de răsărituri și sfârșituri,

E bine pentru amândoi și antologie

Sa rămânem suspendați in timp și poezie

Sa îmbrăcăm aerul înălțatelor zmee

Și să ne aruncăm în gol, in epopee.

[poiet-analfabet]

" Scriu fara sa vad....Peste tot unde nu va fi nimic, citește că te iubesc. "

[pizdicutz]

" Scriu fara sa vad....Peste tot unde nu va fi nimic, citește că te iubesc. "

 

Ia sa vezi cum traiesc unii, femeile sunt date pe vite, copiii mor de sida... 

Mi-as pula in vesnica victima! Tu nu stii ce este durerea! Ei mai si zambesc...

[picon]

Lasă-l să continue și vom vedea. Deocamdată nu pare genul lui dr. Pârț .

Ba cred că el e!

Talent mediocru, același registru de tăiat venele, chiar și unele ticuri verbale/scrise.

[Vizitator dr parnassus]

Un artist naiv, aduce a Sapanta 

 

Pentru alți naivi: am ritm si rima! 

:)

[pansacola77]

In loc de curvari, literati, in locul recenziilor, atelier literar. :)

[pizdicutz]

Un artist naiv, aduce a Sapanta 

 

Pentru alți naivi: am ritm si rima! 

:)

 

Ai. Ai o singura postare de pe contul Partzarul pe ziua de azi, aici.

[poiet-analfabet]

Am zărit lumina pe pământ,

Și m-am născut și eu

Sa vad ce mai faceți.

 

Sănătoși? Voinici?

Cum o mai duceți cu fericirea?

 

Mulțumesc, nu-mi răspundeți.

Nu am timp de răspunsuri,

Abia dacă am timp sa pun întrebări.

 

Dar îmi place aici.

E cald, e frumos,

Și atâta lumină încât

Crește iarba.

 

Iar fata aceea, iată,

Se uită la mine cu sufletul...

Nu, draga, nu te deranja sa ma iubești.

 

O cafea neagră voi servi, totuși.

Din mana ta.

Îmi place că tu știi s-o faci

Amara.

[picon]

Un artist naiv, aduce a Sapanta 

 

Pentru alți naivi: am ritm si rima! 

:)

De ce nu postezi de pe contul tău "consacrat"?

[poiet-analfabet]

Poate-s un motiv de ceartă.

Poate de fericire,

Dar mă comport de parca

Trăiesc în neștire.

Poate într-o poezie

Sunt un laitmotiv de ura

Sau cum îți place ție,

Unul de iubire pura.

Poate-s o lacrimă uscata

Pe un obraz tanar,fragil,

Sau o jucărie uitata

Prin camera unui copil.

Poate-s un vis neindeplinit,

Trecut pe-o lista veche.

Poate-s doar un nimic,

Un nimic fara pereche...

[poiet-analfabet]

Ți-a obosit sufletul căutând în alții

Ceva să-i dea culoare.

Devi tot mai rece

Când dai de toți ratații

Care au impresia

Că sunt doar ei sub soare.

Ți-au secat ochii de orice dor.

Că nu-i nimeni sa ajunga

Acolo unde iubiri nu mor.

Aici,cine iubește, sa strângă!

[poiet-analfabet]

Îmi spunea mereu

Că Cel Rău e in fiecare înjurătură

Și-n fiecare gest ce instigă la ura.

Iar Cel Bun e in orice rugăciune

Și în toate cate-s bune.

Păi bunico, ce bine că n-ai apucat

Sa vezi lumea, azi, că-i plină de drac.

Și Ăla Bun

Se pare că n-are timp de toate,

De noi.

Rugăciuni se mai spun

Doar pe pat de moarte

Sau în prag de război.

Cat despre mine, am pierdut sensul.

Și nu știu daca îmi merit soarta.

Ce bine că n-ai apucat s-o afli și pe asta .

[poiet-analfabet]

Câți oameni goi vorbesc despre ei

Ca și cum... soarele nu ar rasari in lipsa lor.

Câți ochi care nu spun nimic.

Și câte urechi care asculta doar ce vor sa auda.

Se înalță prin cuvinte și se țin strâns

De aceleași idei.

Se prăbușesc cand nu mai e nimeni sa asculte.

Dar dacă nu există o faptă care sa te tina sus,

Dece ai mai avea ceva de spus?

[pizdicutz]

Câți oameni goi vorbesc despre ei

Ca și cum... soarele nu ar rasari in lipsa lor.

Câți ochi care nu spun nimic.

Și câte urechi care asculta doar ce vor sa auda.

Se înalță prin cuvinte și se țin strâns

De aceleași idei.

Se prăbușesc cand nu mai e nimeni sa asculte.

Dar dacă nu există o faptă care sa te tina sus,

Dece ai mai avea ceva de spus?

 

Hai ca te apropii de realitate... Care e fapta de-ti da ceva de spus? 

Shit, asta rima... nimic mai mult.

Cioc, cioc, cioc, e cineva acasa?!

[Vizitator dr parnassus]

Câți oameni goi vorbesc despre ei

Ca și cum... soarele nu ar rasari in lipsa lor.

Câți ochi care nu spun nimic.

Și câte urechi care asculta doar ce vor sa auda.

Se înalță prin cuvinte și se țin strâns

De aceleași idei.

Se prăbușesc cand nu mai e nimeni sa asculte.

Dar dacă nu există o faptă care sa te tina sus,

Dece ai mai avea ceva de spus?

Cati oameni goi vorbesc despre ceva, 

Sorbindu-si golul din oglinda? 

Sa ne-ndreptam spre cineva, 

Sa ne susțină si de-o grinda. 

:)

[poiet-analfabet]

" Ma culcasem langa glasul tau.

Era tare bine acolo si sanii tau calzi imi păstrau tamplele.

 

Nici nu imi amintesc ce cantai.

Poate ceva despre crengile si apele care ti-au cutreierat

Noptile.

Sau poate copilăria ta care a murit

Undeva, sub cuvinte .

Nici nu imi amintesc ce cantai.

 

Ma jucam cu palmile in zulufii tai.

Erau tare îndărătnici

Si tu nu ma mai bagai in seama.

 

Nici nu-mi mai amintesc de ce plangeai.

Poate doar asa, de tristețea amurgurilor.

Ori poate de drag

Si de blândețe.

Nu-mi mai amintesc de ce plangeai.

 

Ma culcasem langa glasul tau si te iubeam. "

[poiet-analfabet]

M-ai lasat sa mor de dor

Si acum ma ingropi cu nepăsare.

Pamantu-i sec si nu vin ploi,

Nici o floare nu răsare.

 

Ma mai înconjoară spinii,

Ma mai plâng...Doar eu pe mine,

Tu stiai cat imi plac crinii

Si zilele alături de tine.

 

Acum ziua mi-e tot noapte

Si tu tot de negasit.

Ma sting încet, flamand de toate.

Ah, ce dor mi-e d-un răsărit.

[poiet-analfabet]

Am pășit afara

Intrand, parca, inauntrul meu.

Orașul sub gheata

Si-o liniște precară

Ce așteaptă un alt apogeu.

Se sparg copacii-n ramuri.

Si sunetul morbid

Ma impunge ca niste sleamuri

Aruncate dintr-un vid.

E iarăși pace si imi trece

Prin inima un sloi.

Vântul bate tot mai rece,

Declarand, din nou, război.

Si nimeni nu are curaj

Sa ceara putin soare.

Natura, cand vrea,

Doare.

[poiet-analfabet]

Cumva ma iubesc,

Ca mi-am ramas aproape,

Doar că ma urăsc

Pentru cei care nu-mi sunt.

Cumva ma bucur de ploi și de toate,

Doar că ma supăr cand e prea mult vant.

Cumva plâng de fericire,

Doar că prea repede-mi trece,

Cumva ma pierd in amintire,

Doar că...prea ma lasa rece.