Ucraina

[mercedes1]

Cum spui bre Shark, daca mata spui asa,asa sa fie 

[sharkattack]

Eh. Mi-ar fi placut sa fie adevarul meu, dar e descoperit de altii. Acum, cateodata ma cobor la nivelul de portavoce, dar doar in cazuri din astea istorice.

[coolandhotman]

In ce priveste violentele din Ucraina. Nu cred ca ar trebui sa regretam faptul ca nu avem si noi o astfel e situatie. Nimeni nu vrea o astfel de situatie. Problemele ar trebui rezolvate pasnic fara ca oameni sa sufere sau sa moara. De obicei cei ce ar fi gata sa nu participe la astfel de tulburari si lupte pentru democratie sunt fix cei ce "acuza" ca omenirea si-a pierdut spiritul de lupta. Cineva dispus sa lupte pentru ce crede, la un moment de nevoie, are prezenta de spirit sa inteleaga si urmarile si pericolele.

Sunt de acord cu tine @rechine, fiind unul din participantii activi ai fenomenului "Piata Universitatii", cand in mod pasnic, prin muzica, poezie, discursuri se contesta o anumita persoana! Dar cand aceasta persoana a fost validata de catre 90% dintre votanti, acest fenomen prin propria vointa, s-a stins! "VOX POPULI, VOX DEI", chiar daca aceasta vointa a poporului exprimata atunci, are inca repercursiuni si astazi! Si tot pana astazi, dupa 24 ani nu-mi pot explica de ce, cine, cum si pentru ce a fost nevoie de acea barbarie - am numit Mineriada - cand romanii au fost asmutiti unii impotriva altora!

 

Si acea persoana contestata in 1990, ieri a avut tupeul sau inconstienta sa declare ca ceea ce se intampla acum in Ucraina se putea intampla si in Romania, Bucuresti - Piata Universitatii!

 

Ganduri bune!

[sharkattack]

.si felicitari pentru spiritul civic pe care l-ai manifestat. O sa zici ca a fost ceva normal, dar sigur o sa ne putem pune de acord ca este  greu de gasit spirit civic.

[picon]

Eeeeh....dragii mei, ce usor e sa vorbesti stand cu un pahar de bere/vin/cola etc. in fata despre Ucraina, Piata universitatii etc. Toate aceste miscari/ evenimente au si parti comune si lucruri specifice. Astfel, mai mereu apar pe langa protestatarii constienti de ce fac, luptatori pentru o cauza nobila si pescuitori in ape tulburi. Apar infiltrati printre acestia si extremisti (neonazisti, de exemplu), galerii ale echipelor de fotbal in vesnic conflict cu scutierii, anarhisti, loseri, debusolati etc. Evident, ca unii sunt infiltrati chiar de autoritati, pentru a justifica interventia in forta, altii sunt cooptati de unii lideri ai protestatarilor pentru un plus de "punch" ...de care apoi se delimiteaza, in concluzie, iese un talmes-balmes, din care nu se poate intelege mare lucru. Asa s-a intamplat in decembrie 1989, apoi la Piata Univedritatii, asa se intampla si in Ucraina, asa s-a intamplat in Egipt, Tunisia si Libia. Puteti sa ma credeti, intrucat in decembrie erau sa-mi gaureasca pretioasa capatana cu un 7,62, iar la Piata Universitatii, abia am scapat nebatut de mineri (aveam adidas torsion in picioare).

Deci, dragii mei, nimic nou sub soare.

[sharkattack]

Sa putem sa ne hazardam si sa zicem ca vremurile sunt precum femeile?

 

Mereu e ceva ce nu stim.

Mereu e ceva dincolo de ce vedem.

Mereu sunt schimbatoare.

Si e bine sa fim putin suspiciosi.

[shiva]

http://www.roncea.net/index.php/component/k2/item/551-cartea-care-se-joac%C4%83-%C3%AEn-ucraina-%E2%80%93-miza-unui-poten%C8%9Bial-r%C4%83zboi-mondial

[sharkattack]

http://www.foreignaffairs.com/articles/62613/yuliya-tymoshenko/containing-russia?cid=soc-facebook-in-snapshots-containing_russia-022114

[sit down comedy]

Peste 5 ani aceeasi cetateni o sa arboreze un steag mare pe care o sa scrie Go Home FMI si MuUE.

[asterica]

CRIZA din UCRAINA. Parlamentul a votat demiterea lui Ianukovici. Iulia Timoşenko a fost ELIBERATĂ şi se îndreaptă spre EuroMaidan | LIVE TEXT

 

Fostul premier ucrainean, Iulia Timoșenko, urmează să fie eliberată sâmbătă din închisoare. Președintele Ianukovici a dispărut din capitală, presa de la Kiev susținând că acesta este la Harkov, în zona prorusă a țării. Cel puţin 80 de oameni au fost ucişi în ultimele zile, în confruntările dintre forţele de ordine şi manifestanţi.

 

12

GALERIE FOTO. Fața sângeroasă a conflictului, în imagini Reuters. AVERTISMENT: Galeria conține imagini violente care pot afecta emoțional persoanele sensibile. Nu vă recomandăm vizualizarea galeriei, dacă sunteti o persoană sensibilăhttp://www.evz.ro/uploads/RTEmagicC_4d29560e88.jpg.jpg

 

UPDATE 18.10. Iulia Timoşenko a părăsit spitalul din Harkov, unde era deţinută, şi s-a urcat într-o maşină de teren neagră, relatează BBC News.

Timoşenko se îndreaptă spre Kiev, către EuroMaidan, a anunţat un apropiat al fostului premier, citat de AFP.

UPDATE 17:15. Parlamentul ucrainean a decis demiterea preşedintelui Viktor Iankovici şi convocarea de alegeri prezidenţiale anticipate pentru 25 mai.

328 de deputați au votat în favoarea acestei rezoluții în care se spune că șeful statului nu mai are capacitatea de a-și exercita prerogativele constituționale.

UPDATE 17.00. Potrivit BBC News online, ministrul ucrainean al Apărării Pavlo Lebedev a plecat către republica autonomă Crimeea, fără să delege atribuţiile cuiva.

Adjunctul ministrului Apărării, Volodimir Mojarovski, "distruge toate documentele referitoare la redesfăşurarea trupelor în cursul conflictului", mai arată site-ului ucrainean Zerkalo Nedeli, citat de BBC.

UPDATE 16.30. Viktor Ianukovici: "Nu intenţionez să îmi dau demisia. Nu intenţionez să părăsesc ţara"

Contrar unei informații anterioare, președintele Viktor Ianukovici a declarat într-o intervenție televizată că nu va demisiona. "Ţara asistă la o lovitură de stat", a declarat el. "Nu intenţionez să-mi dau demisia. Sunt un preşedinte ales legitim. Nu intenţionez să părăsesc ţara", a subliniat Ianukovici.

Potrivit BBC, Ianukovici a mai spus în intervenția televizată că va face toate eforturile pentru a proteja poporul ucrainian. 

El a afirmat, de asemenea, că preşedintele Parlamentului Volodimir Rîbak a fost obligat să demisioneze pentru că a fost bătut.

UPDATE 16.00. Președintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a promis că își va da demisia, promisiune făcută în timpul unei conversații telefonice cu unul dintre liderii opoziției, Arseni Iațeniuk, a anunțat deputatul de opoziție Mikola Katerinciuk, citat de France Presse.

 

”Iațeniuk a cerut, în numele Maidanului (centrul contestării populare îndreptate împotriva puterii, n.r.), ca Ianukovici să își dea demisia. Ianukovici a promis să facă acest lucru. Așteptăm și confirmarea scrisă”, a declarat Katerinciuk în fața presei, conform Agerpres.

Evenimentele de sâmbătă:

Ora 10.00. Președintele parlamentului ucrainean, Volodimir Rîbak, un apropiat al șefului statului, Viktor Ianukovici, și-a dat demisia sâmbătă, a anunțat vicepreședintele forului legislativ în timpul ședinței, transmite AFP, citată de Agerpres.

 

Rîbak a demisionat după ce mai mulți deputați ai Partidului regiunilor, aflat la putere, au anunțat că părăsesc această formațiune politică.

Președintele american, Barack Obama, și secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, i-au solicitat lui Ianukovici să pună în aplicare de urgență prevederile acordului privind încetarea crizei. Ban a afirmat că susţine acordul, dar a subliniat că "va fi important să se facă astfel încât acordul să fie pus în aplicare rapid pentru a calma situaţia şi a favoriza o ieşire paşnică din această criză". De asemenea, secretarul general al ONU a reiterat "apelul la nonviolenţă şi la dialog".

"Susţinem eforturile celor care au negociat acordul şi salutăm curajul liderilor opoziţiei; sperăm că acordul va fi aplicat imediat", a adăugat purtătorul de cuvânt al lui Obama, Jay Carney.

 

"Trebuie ca responsabilii de violenţe şi de victimele de la începutul crizei să fie traşi la răspundere, iar noi rămânem pregătiţi să impunem sancţiuni suplimentare dacă va fi cazul", a avertizat purtătorul de cuvânt.

 

Colega sa de la Departamentul de Stat, Marie Harf, a anunţat la rândul său că Statele Unite nu exclud "măsuri suplimentare, inclusiv sancţiuni, dacă vor mai exista violenţe sau acordul va fi încălcat".

Ora 11.00. Corespondentul BBC relatează că birourile președintelui Ianukovici nu mai sunt păzite, iar protestatarii se află la 50 de metri de sediul Președinției. Liderii protestatarilor au declarat că nu vor pătrunde în clădirile oficiale, ci le vor ”securiza”.

Opoziţia a îndemnat la destituirea preşedintelui Viktor Ianukovici şi la convocarea unor alegeri prezidenţiale anticipate până pe 25 mai, relatează AFP.

Jurnalişti de la postul Kanal 5 au relatat anterior că au pătruns fără dificultate în reşedinţa preşedintelui, de obicei extrem de bine protejată, la periferia Kievului.

Ora 13.10. Arsen Avakov, un colaborator apropiat al fostului premier ucrainean Iulia Timoșenko, a fost desemnat ministru interimar de interne, informează AFP.

 

El a fost ales în cursul unei ședințe parlamentare cu 275 de voturi, dintr-un total de 324 votanți.

 

AFP amintește că un alt apropiat al Iuliei Timoșenko, Olexandr Turcinov, a fost ales mai înainte președinte al parlamentului, în locul lui Volodimir Rîbak, care și-a prezentat demisia în cursul dimineții.

ORA 14.20. Iulia Timoșenko va fi eliberată, sâmbătă, după doi ani petrecuți la închisoare, anunță surse neoficiale citate de BBC. Ea mai avea de stat încă cinci ani după gratii, fiind condamnată pentru abuz de putere. Parlamentul de la Kiev a decis ieri, cu majoritate de voturi, eliberarea fostului premier. Timoșenko este așteptată în aceste momente în Piața Independenței pentru a se alătura protestatarilor.

CITIȚI ȘI: Iulia Timoşenko: Povestea EROINEI Revoluţiei portocalii / VIDEO

Filmul evenimentelor zilei de vineri:

Ora 9.30 Preşedintele Ianukovici anunţă un acord de încetare a violenţelor, după discuţii cu miniştrii europeni ce au durat toată noaptea. 

Preşedinţia susţine că acordul de pace va fi semnat în jurul orei 12.00, însă Opoziţia nu a confirmat pentru moment informaţia, relatează BBC News.

Surse diplomatice au declarat că negocierile au fost "foarte dificile". Discuţiile s-au încheiat în această dimineață, la ora 07:20, potrivit unui mesaj publicat pe Twitter de ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski.

Ora: 11.10 Manifestanții au deschis focul asupra forțelor de ordine astăzi, în sectorul cuprins între Piața Independenței și sediul Parlamentului, a anunțat poliția ucraineană într-un comunicat, fără a preciza dacă a răspuns tirurilor venite din partea demonstranților. Portalul Kiev Post neagă însă aceste informații și susține că în piață este deocamdată liniște

Ora 11.30: Pe o înregistrare audio de 15 minute postată pe YouTube de ziarul Ucrayinska Pravda se aud mai multe ordine, unele în limba rusă, date lunetiștilor postați pe clădirlile din jurul Euro-maidanului. „Dacă sesizați vreo activitate care implică arme, semnalați și acționați. Prioritatea noastră este acoperișul clădirilor înalte” se aude pe înregistrarea comunicațiilor radio.

Ora 12.00 Reuters scrie că acordul la care s-a ajuns cu președintele Ianukovici, mediat de oficialii UE, prevede amendarea Constituției și reducerea prerogativelor prezidențiale până în septembrie. Acordul final urmează să fie semnat în cursul zilei, a declarat un diplomat european, acesta subliniind că tratativele continuă deoarece opoziția are o listă lungă de revendicări.

Ora 12.20 În așteptarea acordului final, peste 250 de foști polițiști și veterani ai războiului din Afganistan s-au alăturat astăzi manifestanților din Piața Independenței. Aici s-au prezentat și 50 de polițiști din Lvov, cel mai mare oraș din vestul țării, sub comanda unui colonel, care s-au pus la dispoziția manifestanților. Între timp, parlamentul a adoptat o rezoluție de condamnare a violențelor și prin care se cere retragerea trupelor guvernamentale de pe străzi. Doi deputați s-au îmbrâncit după ce s-a decis amânarea ședinței dedicate amendării Constituției

Ora 13.00 Președintele ucrainean Viktor Ianukovici a anunțat organizarea de alegeri prezidențiale anticipate „nu mai târziu de decembrie 2014”, după amendarea Constituției prin care puterile sale îi vor fi dramatic reduse. „Voi iniția o redistribuire a puterilor pentru a pune bazele unei republici parlamentare și proceduri pentru a reveni la Constituția din 2004” se menționează într-un comunicat al președinției. Președintele a mai anunțat formarea unui guvern de uniune națională care să se bucure de încrederea întregii populații, precum și lansarea unei anchete privind măsurile represive din zilele trecute la care va participa și Consiliul Europei.

Ora 16.00 Acordul a fost semnat de liderii opoziției ucrainene, anunță BBC. În Piața Independenței sunt însă voci care contestă acordul mediat de europeni și cer în continuare demisia președintelui. Reuters scrie că președintele Ianukovici nu a schițat niciun gest în timpul ceremoniei de semnare, păstrând o față gravă în prezența liderilor opoziției și a celor trei miniștri de Externe europeni. Germania, Franța, Polonia și SUA au salutat acordul, numindu-l un pas important în detensionarea situației din Ucraina

Ora 17.00 Parlamentul a aprobat cu o largă majoritate legea prin care se revine la Constituția din 2004, o lege fundamentală în care puterile președintelui sunt diminuate semnificativ. Astfel, șeful statului nu mai are dreptul de a numi premierul, atribuție care revine Parlamentului, și nici guvernatorii

Ora 18.50 Parlamentul ucrainean a aprobat amendarea Codului Penal care deschide calea eliberării Iuliei Timoșenko din închisoare, scrie BBC, la scurt timp după ce votat demiterea din funcție a ministrului de Interne, Vitali Zaharcenko, un apropiat al președintelui Ianukovici, găsit responsabil pentru măsurile represive din ultimele zile. Nu se știe deocamdată când fostul premier și principalul rival politic al președintelui Ianukovici, care ispășește o pedeapsă cu închisoarea de șapte ani, va fi eliberată. Modificarea Codului Penal trebuie promulgată de președintele Ianukovici.

Ora 21.00 Statele Unite avertizează Rusia ca Ucraina să fie cuprinsă de violenţă

Casa Albă a transmis că nu este în interesul Rusiei ca Ucraina să fie cuprinsă de violenţă şi a respins ideea că situaţia din Ucraina reprezintă o "luptă pentru a obţine controlul" în stilul Războiului Rece între Statele Unite şi Rusia, informează Reuters. Într-un briefing de presă, purtătorul de cuvânt al Casei Albe Jay Carney a declarat: "Este în interesul Rusiei ca Ucraina să nu fie cuprinsă de violenţă - la Kiev sau în alte locuri - să revină la stabilitate şi să se facă progrese spre un viitor în Ucraina care să reflecte voinţa poporului ucrainean".

UPDATE 22.20. Activiştii Euromaidan cer demisia preşedintelui Ucrainei Viktor Ianukovici până mâine dimineaţă, anunţă agenţia ucraineană de presă UNN, citată de Agerpres. Potrivit Ukrainian National News, protestatarii cer ca Ianukovici să decidă să demisioneze până mâine la ora 10.00 (ora locală) sau vor trece la asalt cu arme.

Bilanț tragic

Ministerul ucrainean al Sănătăţii a anunţat, în această dimineaţă, un nou bilanţ al violenţelor care au izbucnit marţi la Kiev, de 77 de morţi şi 577 de răniţi, potrivit BBC News Online.

Bilanţul oficial anterior era de 75 de morţi.

Criza de la Kiev continuă după trei zile de violențe, confruntările dintre poliţie şi manifestanţi atingând cote maxime ieri.

Protestatarii acuză forţele de ordine că au deschis focul asupra lor cu muniţie de război, ieri dimineaţă, făcând cel puţin 60 de morţi.

 

În presa ucraineană au apărut imagini cu un bărbat aparent membru al forţelor de securitate care deschide focul dintr-o puşcă de asalt Kalaşnikov asupra unei ţinte neidentificate, în centrul Kievului.

 

În imaginile realizate de Radio Svoboda, filiala ucraineană a Radio Free Europe/Radio Liberty, se pot vedea aproximativ zece bărbaţi în uniforme negre, cu banderole galbene pe un braţ. Doi dintre ei poartă iniţialele Berkut, în alfabetul ucrainean, vizibile clar pe spatele uniformei lor.

 

Berkut este unitatea specială antirevoltă a poliţiei ucrainene, cunoscută pentru brutalitate şi temută de către manifestanţi.

 

Unul din ei sprijină de umăr o puşcă de asalt Kalaşnikov şi trage calm două focuri înainte de a se retrage cu pas lent. Alte focuri de armă pot fi auzite în plan secund.

 

Citiţi mai multe: UE a blocat vizele și a înghețat conturile liderilor ucraineni acuzaţi că au mâinile ”pătate de sânge”

Niciun acord politic nu a fost obţinut pentru moment pentru ieşirea din criză în Ucraina, chiar dacă preşedintele Viktor Ianukovici ar fi acceptat formarea unui guvern de uniune naţională, iar cei trei miniştri de Externe din Franţa, Germania şi Polonia vor reveni pentru noi discuții. 

GALERIE FOTO 2. Cum arată centrul Kievului după cea mai sângeroasă zi de proteste:

http://www.evz.ro/fileadmin/euro2012/combo_kiev.jpg

Şeful diplomaţiei poloneze Radoslaw Sikorski a declarat joi că ”progrese au fost realizate” în negocierile pentru a pune capăt crizei în Ucraina, dar că ”persistă importante divergenţe”, transmite Agerpres citând AFP.

• FILMUL CONFLICTULUI: Cum a ajuns Ucraina în pragul unui război civil
• Traian Băsescu îi cere lui Ianukovici să nu ordone reprimarea manifestaţiilor în Ucraina: ”Violenţa va duce, cu certitudine, la escaladarea confruntărilor”

 ”În momentul de faţă nu există niciun rezultat”, a declarat la rândul său unul din liderii opoziţiei, Vitali Kliciko, după o întâlnire cu miniştrii de externe europenei aflaţi la Kiev.

Uniunea Europeană a fost de acord joi să impună sancţiuni persoanelor responsabile pentru violenţa din Ucraina. Totodată, Casa Albă i-a cerut preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici să-şi retragă imediat forţele de securitate şi să respecte dreptul de protest paşnic.

 

EVZ.ro

 

[Vizitator]

Dorinţa oamenilor de a fi liberi e şi va fi întotdeauna legitimă. Faptul că oamenii sunt amăgiţi de conducători iar şi iar, intră în logica istoriei. Eu îi admir pe oamenii care nu se lasă şi luptă pentru o idee. Indiferenţa ucide pe termen lung bunăstarea şi pacea socială. 

[coolandhotman]

TUDOR CHIRILĂ, ÎN RĂZBOI CU FOSTUL ŞEF DE STAT: "Domnul Ion Iliescu m-a făcut anarhist. Eu îi iubesc pe ucraineni" 

 

"Nu am mai scris de mult pe blog, dar am dat astăzi peste cateva declarații ale fostului președinte al României domnul Ion Iliescu și nu m-am putut abține, dintr-un sentiment de revoltă, dar mai ales de lehamite. Domnul Ion Iliescu face o paralelă( periculoasă și cu rol justificativ) între protestele din Ucraina aflate în plină desfăsurare și transformate în ultimele zile în război civil și fenomenul Piața Universității din 1990 când după o lună de proteste împotriva regimului Iliescu și a alegerilor fraudate liber, minerii au fost chemați la București la ordinul domnului Iliescu pentru a înăbuși în sânge ultima rezistență și ultimul exercițiu de solidaritate dinaintea celor 25 de ani de degringoladă politică, socială, morală și economică ce au urmat.

Am să încerc să comentez în continuare pe marginea declarațiilor pe care le-am citit aici. ", spune artistul în deschiderea postării sale

"Spune domnul Ion Iliescu comentând criza din Ucraina: "O asemenea răzmeriţă stopează eforturile de comunicare şi dialog. E o ţară mare, cu probleme pe care le-am avut şi încă le mai avem şi noi. Factorul politic e slab, lipsa dialogului politic cu toate componentele socio-politice. Noi am trecut prin asemenea timpuri, dar am trecut peste ele. Viaţă politică era mult mai animată la noi. Erau vreo 300 de partide la începutul anilor '90"", este pasajul care l-a făcut pe Chirilă să iasă din pauză publicării pe blog.

"Păi dacă factorul politic este slab putem să deducem că nu prea este în stare să genereze un dialog real cu protestatarii. În general "răzmerițele" apar când de partea cealaltă, în repetate rânduri, a fost refuzat un răspuns și/sau nu a existat  nicio intenție de schimbare. Oare domnul Iliescu uită că Ucraina este ținută în lesa unuia dintre cele mai vaste exerciții antidemocratice, Rusia lui Putin? De cât cinism este nevoie ca să afirmi că România a avut aceleași probleme și încă le mai are?  Cine a condus România două mandate și jumătate si încă o bună perioadă de timp PSD -ul aflat în opoziție? Cine a girat constant jaful la care a fost supusă această țară după revoluție? Politicianul "cinstit", îndrăgostit de putere a fost în stare să gireze pentru o întreagă caracatiță cu mii de tentacule doar ca să-și păstreze scaunul de președinte. În 2004 Putin a umblat la legea electorală astfel încât guvernatorii republicilor federale să nu mai fie aleși prin vot democratic ci să fie numiți direct de la Kremlin. De la un asemenea factor politic față de care Ucraina lui Ianukovici se află într-o profundă și nesănătosă dependență sugerează Ion Iliescu că ar trebui să aștepte protestatarii dialog ? Oare domnul Iliescu despre care nimeni nu ar fi știut nimic dacă n-ar fi existat cascada de diversiuni din decembrie 89 nu știe ce înseamnă o masă mare de oameni cărora le-a ajuns cuțitul la os? Sau a uitat?", sunt remarcile artistului la adresa fostului preşedinte al României.

"Spune domnul Iliescu - din nou cu cinism - că noi am trecut prin asemenea timpuri dar am trecut peste ele. Cu ce preț, domnule Iliescu? Cu ce preț? Vi se pare că suntem o țară în care funcționează instituțiile statului și separarea puterilor? Vi se pare că avem un sistem de învățământ? Avem presă liberă care susține vocea civică? Avem cumva un sistem de sănătate performant? Nu, domnule Iliescu, nu avem nimic din toate astea. Avem doar niște mutanți politici și morali care au crescut la umbra dumneavoastră: Băsescu, Antonescu, speranța tânără Ponta. Și în jurul lor, după modelul lansat de predecesor, o cloacă de indivizi care secătuiesc țara asta de ultimele ei resurse. În continuare domnul Ion Iliescu declară: Amintiţi-vă de CPUN, care a creat un cadru organizat de dezbatere, a fost un moment care a adunat toate tendinţele, era un forum în care oamenii puteau să se exprime. A fost un asemenea climat şi dialog, precum şi componente de înţelepciune din partea tuturor partidelor. Asta ar fi important şi pentru Ucraina" Dincolo de limbajul de lemn (un cadru organizat de dezbatere) această declarație instaurează sentimentul că Iliescu a trăit într-o altă lume și a participat la o altă istorie. Din fericire am trăit și eu acea perioadă astfel că orice încercare de distorsionare a sensurilor acelor ani nu mă poate afecta. Nu a existat niciun climat de dialog și cu atât mai puțin înțelepciune. Au fost vremuri tulburi urmate de vremuri și mai tulburi în care oamenii au devenit mai săraci, inflația era galopantă și fosta securitate se pregătea să înceapă sub tutela lui Iliescu operațiunea de vânzare pe bucăți a României", a mai precizat Chirilă. 

Vizibil deranjat de cele spuse de Ion Iliescu în legătură cu situaţia din Ucraina, Chirilă şi-a continuat criticile la adresa omului politic. "Nu vom uita că FSN ul ar fi trebuit să organizeze alegeri pentru partidele politice și nu să devină un partid politic. Nu vom uita că primele alegeri libere au fost libere doar de Ceaușescu și fraudate grosolan în favoarea lui Iliescu. Nu vom uita refuzul punctului 8 de la Timișoara. Nu vom uita linșajul mediatic la care erau supuși liderii partidelor pre comuniste în cursa electorală la fel cum nu vom uita că Piața Universității a fost un spațiu al celor disperați că vor pierde startul pentru o Românie altfel. Să manipulezi un popor îndobitocit de patruzecișicinci de ani de comunism mi se pare o crimă la fel de mare ca aceea care a adus acest popor în starea neurovegetativă care a permis manipularea lui pentru a doua oară. Din nou, Ion Iliescu: Vă amintiţi ce atmosfera era. Piaţa Universităţii risca să se transforme într-un ferment al unei mişcări anarhice sau am avut venirea minerilor veniţi să protesteze împotriva promotorilor Pieţei Universităţii. Noi am ales calea dialogului. După alegeri am avut câteva momente fierbinţi de asemenea. E, de data asta, am ajuns anarhist. Aveam doar șaisprezece ani și pedalam pe semicursiera mea roșie către Piața Universității blocată de mii de oameni într-o ultimă acțiune disperată, îndreptată printre altele chiar împotriva domnului Ion Iliescu. Sau, poate mai degrabă, a sistemului neo comunist pe care se pregătea să-l reprezinte. La semafor, o bătrână s-a apropiat de mine și m-a scuipat cu sete drept în obraz. Apoi a aruncat câteva cuvinte pe care le-am uitat. Aveam în piept un cartonaș pe care scria golan 100%. Cărui fel de manipulare sau orbire trebuie să le fi căzut victimă acea femeie în vârstă încât să fie în stare de un asemenea gest îndreptat către un copil pe o bicicletă?"

Artistul nu a putut trece cu vederea celebra Mineriadă din 1990: "Peste o lună minerii aveau să spulbere orice rămășiță de protest în aplauzele imbecile ale "poporului" de pe străzi. E de notorietate că Ion Iliescu a chemat minerii la București. Istoria va consemna asta. La fel cum au făcut-o toate marile agenții de presă ale lumii stupefiate că la câteva luni după căderea sângeroasă a comunismului o altă explozie de violență scotea România de pe cursul ei democratic. Sunt și eu unul din acei anarhiști. Plătesc taxe statului român, mă duc în fiecare zi să muncesc, sunt cetățean al țării mele."

Revenind la ceea ce se întâmplă în ţara vecină, Tudor Chirilă a completat: "Suprapunerea mișcării din Ucraina peste fenomenul Pieței Universității este aberantă. Iliescu nu pierde niciun moment ca să justifice o greșeală (chemarea minerilor) pe care nu ar recunoaște-o decât în fața lui Dumnezeu, dacă n-ar fi ateu. Piața Universității a fost un fenomen pașnic, un protest îndelungat în care mii de oameni cântau și strigau împotriva (neo)comunismului. Minerii au fost unic combatant. De cealaltă parte victime care au ripostat prea puțin, spre deloc. În acei ani s-a încercat o diversiune murdară: acreditarea ideii că poporul pedepsește poporul. Intervenția forțelor de ordine nu a existat pentru că Ion Iliescu nu voia să se asocieze cu represiunea brutală și avea nevoie de alte mâini pentru castane. Nu aș vrea să creez impresia ca pledez pentru escaladarea violenței în Ucraina. Îmi doresc victoria protestatarilor în încercarea lor de a-și schimba viitorul și-mi doresc să fi reușit în mod pașnic. Cred însă că protestul de stradă este ultima soluție chiar și în societățile real democratice atunci când au fost epuizate toate căile de comunicare sau când guvernanții au asurzit. Este vital să poți să mergi la culcare cu gândul că ai luptat până la capăt. Cei din Piața Universității știu asta. Chiar dacă au pierdut."

"Există totuși și o similitudine între cele două fenomene "revoluționare" care domnului Iliescu i-a scăpat: ambele proteste vizau schimbarea unor sisteme nedemocratice girate de președinți care au sprijinit noua oligarhie de partid și de stat. E trist. E din ce în ce mai trist. La o mie de kilometri de noi se trage în oameni care vor să-și schimbe soarta. În România un fost președinte care a tolerat corupția, centralismul și manipularea predă lecții de democrație. Epigonii lui care conduc țara acum se bat pe putere, pe ciolan în fața unui popor neputincios și adormit. Cum dracu să nu-i iubești pe ucrainenii care fac scut cu trupurile? Oamenii ăia nici nu și-au dat seama când au devenit exemplu. PS. De douăzeci și cinci de ani poporul nostru pierde. Mogulii, mogulașii, primarii, șefii de consilii județene, rudele politice, trepădușii, șmecherașii... caracatița câștigă. Mă întreb ce a câștigat domnul Ion Iliescu? Și mă mai întreb care sunt gândurile lui sincere pentru protestatarii din Ucraina?", a încheiat Tudor Chirilă intervenţia pe blog.

[xoxo]

http://www.noinoi.info/noistiri/credeai-ca-ceausescu-a-fost-bogat-stai-sa-vezi-mosia-presedintelui-ucrainei-viktor-yanukovych/

[shiva]

http://adevarul.ro/international/rusia/pe-26-februarie-romania-trebuia-atace-ucraina-nu-stiut-romanii-lucrul-1_530edde7c7b855ff56b39356/index.html?utm_source=gsp&utm_medium=http://adevarul.ro/international/rusia/pe-26-februarie-romania-trebuia-atace-ucraina-nu-stiut-romanii-lucrul-1_530edde7c7b855ff56b39356/index.html&utm_campaign=CrossPromo

 

 

A dracu rusi, vroiau sa-i dea de lucru lui Ponta!! ))

 

 

,Pe 26 februarie Romania trebuia sa atace Ucraina". De ce nu au stiut si romanii

acest lucru/

Lulea Marius Dorin,

Pe data de 26 februarie Romania trebuia sa atace Ucraina prin regiunile Cernauti si Odessa. Operatiunea ar fi

fost una ultrasecreta si s-ar fi numit Romania Mare. Evenimentul nu a avut insa loc pentru ca romanii...nu au

stiut de un astfel de eveniment.

Aceasta informatie este parte componenta a

clasicei campanii de dezinformare

dusa de serviciile de securitate

rusesti. Niste aberatii monumentale sunt prezentate ca fiind de bune si numai cu scopul de a intensifica

tensiunile interetnice.

Cu toate acestea, in timp ce tancurile romanesti stateau in cazarmi, armata rusa crestea presiunea militara la

Sevastopol, dar si pe toata granita de Est a Ucrainei. Nu ar fi fost exclus ca o eventuala incursiune sa aiba drept

pretext tocmai apararea independentei statului vecin.

Conform ziarului rus ,,Rosvesty", 

interventia militara s-ar fi facut fara cunostinta NATO

si a celorlalti

parteneri ai Romaniei.

[shiva]

De ce nu va fi un război ucraineano-rus: Crimeea îi este Rusiei mai folositoare ca teritoriu ucrainean decât ca ţară independentă pentru că o poate folosi ca resort pro-rus şi ca levier destabilizator pentru Ucraina

vineri, 00:07 Autori: Ioana Tudor , Bogdan Cojocaru

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/21333/12162067/2/18-vladimir-putin-afp.jpg?width=320

Crimeea are o economie şi o populaţie mult prea mici şi o industrie prea puţin dezvoltată pentru ca pretenţiile teritoriale să justifice agitaţia pe care Rusia o creează în regiune, însă Moscova poate folosi mica republică autonomă dacă o controlează, iar aceasta continuă să facă parte din Ucraina, ca o armă cu două tăişuri contra Kievului. Pe de o parte populaţia majoritară de etnie rusă poate acţiona oricând ca balast care să frâneze îndepărtarea Ucrainei de Rusia, iar pe de alta alimentarea perspectivei alipirii Crimeei teritoriului rus poate hrăni nervozitatea curentului naţionalist ucrainean, ceea ce ar menţine instabilitatea politică de la Kiev, situaţie pe placul Kremlinului.

În timp de Rusia ţinea ca pe jar ţările occidentale cu manevre militare în apropierea Crimeei şi la graniţele cu Ucraina, câteva zeci de persoane pro-ruse înarmate au preluat ieri controlul unor clădiri oficiale din Simferopol, capitala republicii, pe care au arborat steagul Rusiei. Între timp, parlamentul Crimeei a anunţat că va organiza un referendum pentru a determina viitorul regiunii. Tema sufragiului ar fi „îmbunătăţirea statutului autonomiei şi extinderea competenţelor sale“, potrivit Russia Today.

De asemenea, de la Moscova, prin publicaţia de business Kommersant, au venit veşti că guvernul rus a pregătit un program de investiţii de cinci miliarde de dolari pentru întreprinderi ruse din Crimeea. Suma este echivalentă cu tot PIB-ul republicii.

În replică, liderii tătarilor din Crimeea, populaţia nativă, dar acum **spam editat**itară, au avertizat că se vor opune vehement oricăror încercări de a transfera Crimeea Rusiei. Toate acestea vin după ce premierul rus Dmitri Medvedev a explicat că interesele Rusiei şi ale cetăţenilor ruşi din Ucraina sunt ameninţate, limbaj care aduce aminte de declaraţiile prin care Moscova a justificat invazia rusească a Georgiei în 2008, când Medvedev era preşedinte, notează Thomson Reuters. În 2008 forţele armate ruseşti au respins armata georgiană care încerca să potolească forţele secesioniste din teritoriile cunoscute ca Osetia de Sud. Rusia este printre puţinele ţări care au recunoscut ulterior „independenţa“ regiunii. Acum Moscova nu recunoaşte legitimitatea noului guvern de la Kiev.

„Mesajul clar este că dacă ucrainenii încearcă să recapete controlul Crimeei cu forţa militară, Rusia va acţiona aşa cum a făcut-o în Georgia“, consideră Serghei Strokan, jurnalist specializat pe Ucraina al Kommersant.

 

Chiar Putin a recunoscut în urmă cu câţiva ani că un război cu Ucraina ar fi un „coşmar“

Însă invadarea Ucrainei de către Rusia este foarte improbabilă, deoarece dacă încalcă suveranitatea Ucrainei, Rusia va fi izolată pe plan internaţional, consideră Alexei Makarkin, directorul adjunct la Centrul de Tehnologii Politice al Rusiei, citat de The Moscow Times.

Chiar Putin a recunoscut în urmă cu câţiva ani că un război cu Ucraina ar fi un „coşmar“.

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/21333/12162067/1/10-economia.jpg?height=189&width=640

Dincolo de sensibilitatea istorică a Rusiei pentru Crimeea, cu o populaţie de doar două milioane de locuitori, o economie care aduce 3% la PIB-ul Ucrainei şi o industrie bazată mai ales de procesare, mica republică nu va justifica eforturi militare care ar reteza legăturile şi aşa tensionate ale Rusiei cu statele occidentale. Crimeea, un teritoriu alipit artificial Ucrainei în timpul URSS, este mai folositoare Rusiei ca parte a Ucrainei, deoarece prin ea poate influenţa politicile din Kiev, decât ca stat independent sau ca teritoriu alipit. Într-o situaţie asemănătoare cu cea a Ucrainei şi Crimeei sunt şi Republica Moldova şi Transnistria. 

De asemenea, Crimeea este casa Flotei Ruse de la Marea Neagră, căreia i s-a permis staţionarea la Sevas­topol, un oraş cu autonomie specială, în urma unui acord încheiat în 1997. În 2012, preşedintele Viktor Ianukovici a prelungit permisiunea pentru încă 25 de ani.

 

Crimeea – Calul Troian al URSS şi acum al Rusiei

Crimeea este singura regiune din Ucraina unde etnicii ruşi domină numeric, având o proporţie de 60%, iar peninsula este ultimul bastion al opoziţiei făţă de noua ordine politică de la Kiev, după înlăturarea preşedintelui Viktor Ianukovici. Istoria cuplului Ucraina-Crimeea începe în 1954, când URSS a transferat Crimeea Republicii Sovietice Socialiste Ucraina. „Darul” a fost făcut cu ocazia sărbătoririi a 300 de ani de la anexarea Ucrainei de către Rusia ţaristă, potrivit International Committee for Crimea, o organizaţie nonprofit cu sediul în Washington.

Decizia URSS-ului condus de Nikita Hruşciov a fost doar în aparenţă un gest de prietenie. Ruşii nu şi-au înstrăinat niciodată teritoriile, dimpotrivă, aceştia şi le-au extins constant începând cu secolul al XVII-lea, iar Crimeea, peninsulă cu o climă temperat-continentală şi cândva reşedinţă de vară a ţarilor, era un teritoriu cu o poziţie strategică importantă. Şi totuşi, de ce a fost „abandonată”? Cedând Crimeea, Rusia putea mai uşor controla Ucraina, singura ţară sovietică cu puterea de a ameninţa serios hegemonia Rusiei.

Prin acest „dar” Rusia a încercat să îşi ţină duşmanul aproape. În 1944, Stalin a deportat toţi tătarii crimeeni, care la sfârşitul secolului al-XIX-lea reprezentau populaţia majoritară din peninsulă, pe motiv că au colaborat cu naziştii. Alături de tătari a fost deportată în Siberia şi Asia Centrală şi o parte considerabilă din ruşii şi ucrainenii din Crimeea, în condiţiile în care simpla neutralitate era considerată un act de trădare. URSS a repopulat peninsula aducând aici sate întregi dislocate din provinciile sale centrale şi oameni din regiunile distruse de război. Tătarii crimeeni erau musulmani care s-au opus cu înverşunare bolşevismului şi simpatizau cu Turcia, iar URSS trebuia să rezolve cumva această problemă. În acelaşi timp şi Ucraina se dorea independentă şi departe de Moscova.

Doi dintr-o lovitură

După deportarea tătarilor, Crimeea a încetat să mai fie un punct vulnerabil al URSS, care a realizat însă că problema Ucrainei nu putea fi rezolvată printr-o măsură similară - deportarea ucrainenilor. Transferând Crimeea, teritoriu care aparţinea de drept tătarilor crimeeni, Rusia vulnerabiliza Ucraina pe care lumea musulmană din centrul Asiei şi alte naţiuni cu aspiraţii la independenţă nu ar mai privi-o ca aliat împotriva Rusiei.

Cedând Crimeea, URSS s-a debarasat şi de un teritoriu aflat în mare dificultate după deportarea tătarilor. „Anexarea Crimeei a adus Ucrainei probleme economice şi politice. Deportarea tătarilor în 1944 a generat haos economic în regiune, iar cel nevoit să acopere pierderile a fost Kievul”, explică Orest Subtelny în cartea Ukraine: A History. Liderii URSS au motivat transferul Crimeei către RS Ucraina ca fiind un dar de la „fratele mai mare” către „fratele mai mic”.

Kremlinul a explicat că transferul era esenţial din două motive, în primul rând pentru că economia Crimeei era strâns legată de economia Republicii Sovietice Ucraina, şi apoi pentru că formele de relief de aici erau o extindere naturală a stepelor din sudul Ucrainei. Analiştii din Occident au comentat decizia Rusiei astfel: „Proprietarului îi este indiferent în care din numeroasele sale buzunare îşi cară bunurile”.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.02.2014

 

http://www.zf.ro/zf-24/razboi-ucraineano-rus-crimeea-ii-rusiei-folositoare-teritoriu-ucrainean-tara-independenta-folosi-resort-pro-rus-levier-destabilizator-ucraina-12162067

[pisicuts]

sa suga pula Putin

 

[Lubric]

Obama a scapat "porumbelul pacii"...

 

 

[shiva]

Opinions What is to be done? Putin’s aggression in Ukraine needs a response

• Comments
• Share to Facebook
• Share on Twitter
• Share on LinkedIn
• Add to PersonalPost
• Share via Email
• Print Article
• More

 

By Zbigniew Brzezinski, Tuesday, March 4, 12:32 AM

Zbigniew Brzezinski was national security adviser from 1977 to 1981.

Regarding the Russian aggression against Ukraine, much depends on what Vladi­mir Putin does next. But what Putin does depends on not only his calculation of the likely NATO (and especially the U.S.) response but also his estimate of how fiercely the Ukrainian people would respond to any further escalation by Russia. And, to complete the circle, the Ukrainian response would be influenced by citizens’ reaction to any further repetition of Putin’s Crimean aggression and by whether the nation believes that the United States and NATO are truly supportive. 

Putin’s thuggish tactics in seizing Crimea offer some hints regarding his planning. He knew in advance that his thinly camouflaged invasion would meet with popular support from the Russian majority in Crimea. He was not sure how the thin and light Ukrainian military units stationed there would react, so he went in masked like a Mafia gangster. In the event of serious Ukrainian resistance, he could disown the initiative and pull back.

 

His initial success may tempt him to repeat that performance more directly in the far eastern provinces of Ukraine proper. If successful, the conclusive third phase could then be directed, through a combination of political unrest and increasingly overt use of Russian forces, to overthrow the government in Kiev. The result would thus be similar to the two phases of Hitler’s seizure of the Sudetenland after Munich in 1938 and the final occupation of Prague and Czechoslovakia in early 1939. 

Much depends on how clearly the West conveys to the dictator in the Kremlin — a partially comical imitation of Mussolini and a more menacing reminder of Hitler — that NATO cannot be passive if war erupts in Europe. If Ukraine is crushed while the West is simply watching, the new freedom and security in bordering Romania, Poland and the three Baltic republics would also be threatened.

This does not mean that the West, or the United States, should threaten war. But in the first instance, Russia’s unilateral and menacing acts mean the West should promptly recognize the current government of Ukraine as legitimate. Uncertainty regarding its legal status could tempt Putin to repeat his Crimean charade. Second, the West should convey — privately at this stage, so as not to humiliate Russia — that the Ukrainian army can count on immediate and direct Western aid so as to enhance its defensive capabilities. There should be no doubt left in Putin’s mind that an attack on Ukraine would precipitate a prolonged and costly engagement, and Ukrainians should not fear that they would be left in the lurch.

Meanwhile, NATO forces, consistent with the organization’s contingency planning, should be put on alert. High readiness for some immediate airlift to Europe of U.S. airborne units would be politically and militarily meaningful. If the West wants to avoid a conflict, there should be no ambiguity in the Kremlin as to what might be preciptated by further adventurist use of force in the middle of Europe.

In addition, such efforts to avert miscalculations that could lead to a war should be matched by a reaffirmation of the West’s desire for a peaceful accommodation with Russia regarding a joint effort to help Ukraine recover economically and stabilize politically. The West should reassure Russia that it is not seeking to draw Ukraine into NATO or to turn it against Russia. Ukrainians themselves can define the depth of their closeness to Europe and the scope of their economic cooperation with Russia, to the benefit of peace and stability in Europe. And after their May elections, they can revise some of the arrangements for a special status for Crimea, but they should not do so under duress or attack from a neighbor driven by imperial or personal ambitions.

 

 

http://www.washingtonpost.com/opinions/zbigniew-brzezinski-after-putins-aggression-in-ukraine-the-west-must-be-ready-to-respond/2014/03/03/25b3f928-a2f5-11e3-84d4-e59b1709222c_story.html

[asterica]

DW: Militarii ruşi din Transnistria sunt „în alertă de război”

http://www.capital.ro/image-605-388/2014-02/moldova-raioane.jpg

Militarii ruşi din regiunea transnistreană sunt, de luni, în “alertă de război”. Aceştia au primit căşti, veste antiglonţ şi muniţie de luptă.

    Potrivit presei de la Tiraspol, autorităţile transnistrene pro-ruse se tem ca tensiunile din Ucraina să nu treacă frontiera. Administraţia de la Tiraspol a înăsprit procedura de trecere a frontierei dintre Ucraina şi regiunea transnistreană înainte de începerea crizei din Crimeea.

    Hudeakov cere recunoaşterea Transnistriei de către Rusia

    În legătură cu ultimele evenimente din Ucraina, deputatul din Duma rusă, Roman Hudeakov, s-a adresat Ministerului rus al Afacerilor Externe cu cererea de examinare a posibilităţii recunoaşterii Transnistriei şi integrării acesteia în Federaţia Rusă. Deputatul rus, originar din Transnistria, a invocat faptul că România ar putea recurge la manevre militare pentru a anexa Republica Moldova.

    Analiştii politici de la Chişinău consideră că dacă Ucraina va ceda în faţa agresiunii ruseşti, atunci indubitabil se poate afirma că “Moldova va fi ocupată de Rusia din nou” şi sugerează că Parlamentul Republicii Moldovei trebuie să se convoace şi să adopte o declaraţie în legătură cu agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. De asemenea, Republica Moldova trebuie să ceară UE şi SUA să fie luată sub protecţia NATO.

    Mike Rogers: Următoarea victimă a agresiunii ruseşti va fi Moldova

    Şi şeful Comitetului pentru Informaţii de la Casa Albă, Mike Rogers, a declarat că Moldova ar putea fi următoarea “victimă a agresiunii ruse”. “Vladimir Putin intenţionează să extindă zona-tampon a Rusiei, aşa cum o face în Ucraina. Cred că Moscova îşi doreşte să extindă zona-tampon nu atât prin ocupaţie, cât prin influenţă. Iar următoarea va fi Moldova şi vor urma şi alte regiuni. Interesul Rusiei este să împingă cât mai departe această zonă-tampon”, a menţionat Mike Rogers.

    În legătură cu evenimentele din Crimeea, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a anunţat că Moldova pledează pentru respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi pentru neadmiterea violării principiilor dreptului internaţional. La rândul său, prim-ministrul Republicii Moldova, Iurie Leancă a menţionat că „tensiunile dintre pro-ruşii din Crimeea şi pro-europenii din Ucraina îi amintesc de conflictul separatist din Transnistria”. “Ceea ce se întâmplă în Ucraina arată că, în cazul în care o ţară nu reacţionează imediat la pericolul separatismului, acesta riscă să se răspândească în întreaga regiune”, a spus Leancă.

    Barack Obama către moldoveni: „Inima mea e cu voi. Vreau să vă văd reuşind”

    Luni, premierul Republicii Moldova s-a aflat într-o vizită oficială în Statele Unite ale Americii. În cadrul întrevederilor de la Washington, Iurie Leancă a primit un mesaj de încurajare şi de la preşedintele SUA, Barack Obama. Pe neprins de veste, preşedintele american s-a alăturat întrevederii dintre premierul Iurie Leancă şi vicepreşedintele SUA, Joe Biden. Barack Obama a spus că a ţinut să vină personal ca să-l salute şi să-l felicite pe Iurie Leancă pentru Acordul de Asociere parafat la summitul Parteneriatului Estic din noiembrie, anul trecut. „Inima mea e cu voi, sprijinul meu e pentru voi şi vreau să vă văd reuşind“, a menţionat Barack Obama. De asemenea, preşedintele american a spus că Statele Unite vor face tot ce le stă în puteri pentru stabilizarea situaţiei din regiune, iar secretarul de stat american, John Kerry, a anunţat că SUA vor creşte ajutorul economic pentru Republica Moldova. “Îmi pare rău să spun, dar Rusia face presiuni asupra Republicii Moldova în special în ceea ce priveşte resursele energetice”, a subliniat John Kerry.

    Ambasadorul Moldovei la Washington: „Rusia instalează un regim de ocupaţie în Crimeea”

    A luat atitudine faţă de agresiunea militară a Rusiei în Ucraina şi ambasadorul Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu. Într-un mesaj postat pe Facebook, el scrie despre aseamănarea scenariului din Crimeea cu cel aplicat de cazaci şi militarii ruşi la Dubăsari, Tiraspol şi Tighina cu două decenii în urmă. „Rusia instalează un regim 'marionetă' de ocupaţie în Crimeea după model transnistrean. Uzurparea puterii legitime de stat a Ucrainei în peninsulă cu sprijinul desantului, flotei şi speţnazului rusesc însemnă nimic altceva decât că militarismul a doborât dreptul internaţional“, a scris Igor Munteanu.

 

http://www.capital.ro/dw-militarii-rusi-din-transnistria-sunt-in-alerta-de-razboi.html

[Afriq]

FOLLOWING CRIMEA’S electoral decision to join Russia, Ukraine’s leaders have called on its population to pretend they’re homosexual for a while.

 

The calls for gay came after 93% of the Crimean population voted against rule by the current Ukrainian government, in what the west has called an ‘illegal Poll’.

 

Since news of the mutiny, thousands of Ukrainian men have took to the streets in drag, performing female like dance moves under the watchful eye of the Russian army.

 

“I have a wife and four kids,” said Kiev resident Egor Malinovich, who was donning a beautiful little Christian Dior number. “I will do whatever it takes to stop Russia from taking our country, even if it involves gaying up and acting like a total puff.”

 

Along with the men, equal numbers of freshly shaven headed women have also came out to pretend they’re gay, many of whom wearing ill-fitting corduroy pants and chequered shirts.

 

“Ever since college I’ve always wanted to try being a lesbian.” said one butch looking woman with a funny hat. “What a better time to give it a go. Not only am I fulfilling my deepest desires, I’m also saving Ukraine from Vladimir Putin.”

 

The Ukrainian government also announced yesterday that the country will host the worlds biggest gay pride parade on April 21st in Kiev.

 

http://waterfordwhispersnews.com/2014/03/18/rest-of-ukraine-pretending-theyre-homosexual/